Harta electorală a statului Louisiana a fost anulată de o decizie a Curții Supreme. Iar argumentul principal a fost că această hartă era bazată exclusiv pe criterii rasiale. De precizat că o treime din alegătorii din Louisiana sunt de culoare, așa că miza politică este una majoră, pentru că acel district era câștigat de democrați.
Acest gen de circumscripții, în care minoritățile au o pondere mare, tind să-i favorizeze pe democrați. Iar această decizie ar permite statelor conduse de republicani să obțină mai multe mandate în Camera Reprezentanților.
Schimbarea electorală ar urma să-i avantajeze pe republicani
Curtea Supremă a luat decizia cu șase voturi la trei, adică șase judecători conservatori față de trei judecători liberali. Iar forul suprem argumentează că legislația menită să garanteze reprezentarea electorală a minorităților nu impune statului Louisiana să creeze o a doua circumscripție cu o majoritate afro-americană, cum era până acum. Cu alte cuvinte, rasa nu poate deveni criteriul dominant în desemnarea unei circumscripții.
„Era o redistribuire neconstituțională și folosirea acesteia ar încălca drepturile constituționale ale reclamanților'', a precizat judecătorul Samuel Alito, care a spus că aceast este opinia redactată în numele majorității conservatoare a Curții Supreme.
Astfel, această decizie i-ar avantaja pe republicani, ceea ce reprezintă o victorie pentru Trump și un eșec pentru democrații și organizațiile civice care susțin drepturile minorităților, conform AP.
„Decizia Curții va provoca un regres în dreptul fundamental la egalitate rasială, pe care Congresul l-a acordat”, a precizat judecătoarea Elena Kagan, reprezentantă a progresiștilor. Ea se referă la drepturile stabilite prin „Legea Drepturilor de Vot” adoptată în 1965, în contextul mișcării de la acea vreme pentru drepturile civile ale populației afro-americane din SUA. Practic, pentru a combate discriminarea rasială. Legea de până acum obliga statelor americane să asigure minorităților șanse să își aleagă reprezentanții în Congres. În SUA, în jur de 70 din cele 435 de districte sunt sub această reglementare.
În ultimii zece ani, Curtea Supremă a creat, printr-o serie de hotărâri, o jurisprudență care, în mare măsură, golește de substanță legea respectivă. Autoritățile republicane din Louisiana au fost forțate, printr-o hotărâre judecătorească, să creeze a doua circumscripție electorală cu o populație majoritar afro-americană. Însă un grup de alegători albi a contestat noua hartă electorală, considerând-o discriminatorie, iar o instanță a decis în favoarea lor, constatând faptul că în constituirea noii circumscripții a fost avut în vedere cu precădere criteriul rasial. Decizia a fost apoi atacată cu apel la Curtea Supremă, care a emis acum hotărârea definitivă.
Decizia vine cu cinci luni înaintea alegerilor parlamentare „mid terms”, însă experții spun că este prea târziu. Asta deși președintele Donald Trump le-a cerut, de mult timp, statelor guvernate de republicani să își redeseneze circumscripțiile înaintea alegerilor din 3 noiembrie 2026. Obiectivul lui Trump era de a menține o majoritate republicană în ambele camere ale Congresului.
