Comisia Europeană vrea să promoveze marți o serie de măsuri pentru a reduce semnificativ importurile de oțel și pentru a-i proteja pe producătorii europeni de concurența tot mai copleșitoare din China, relatează agenția France Presse, citată de Agerpres.
Comisarul pentru Industrie, Stephane Sejourne, şi comisarul pentru Comerţ, Maros Sefcovic, vor anunţa Parlamentului European de la Strasbourg acest nou plan privind oţelul, care este menit să înlocuiască „clauza de salvgardare” implementată în 2019 pentru a veni în sprijinul producătorilor europeni.
„Aceasta este cea mai robustă clauză de salvgardare prezentată vreodată”, a declarat Stephane Sejourne, săptămâna trecută.
UE vrea taxe vamale dublate pentru oțel, în anumite condiții
Noua măsură ar urma să includă o reducere cu aproape jumătate a cotelor de oţel străin care pot fi importate în Uniunea Europeană fără suprataxe. Importurile care depăşesc aceste cote ar fi supuse unor taxe vamale dublate, de la 25% la 50%, măsuri similare cu cele aplicate în Statele Unite și Canada
Stephane Sejourne a spus, însă, că „nu ne jucăm de-a Trump”, ci pledează în favoarea unei măsuri pentru salvarea unei industrii strategice pentru întreaga economie europeană.
„Europa a fost ultima piaţă majoră atât de deschisă, fără reciprocitate. Suveranitatea noastră era în joc”, a precizat Stephane Sejourne, potrivit sursei citate.
În acelaşi timp, oficialii de la Bruxelles încă negociază cu SUA o scutire de taxe vamale pentru oţelul european. Europa şi Statele Unite să-şi unească forţele pentru a rezista mai bine concurenței venite din China.
Comisarul pentru Industrie: Industria siderurgică europeană era în pragul colapsului
În 2024, China a produs peste 1.000 de milioane de tone de oţel, adică mai mult de jumătate din producţia globală. A depășit India (149 de milioane), Japonia(84 de milioane) şi Statele Unite (79 de milioane), arată datele organizaţiei profesionale World Steel.
În schimb, Germania a produs doar 37 de milioane de tone, Spania 12, iar Franţa mai puţin de 11.
„Industria siderurgică europeană era în pragul colapsului. O vom proteja astfel încât să poată investi, să se decarbonizeze şi astfel să redevină competitivă", a dat asigurări Stephane Sejourne, potrivit sursei citate.
Piața oțelului din China, subvenționată masiv de stat
La nivel mondial, piața oțelului este profund de mai mulți ani de concurenţa fabricilor chineze care sunt subvenţionate masiv de Guvern, potrivit datelor OCDE). De asemenea, supracapacitatea menținută de Beijing are drept consecință scăderea preţurilor de pe piaţa mondială.
Coroborată cu creşterea preţurilor la energie cauzate de războiul din Ucraina şi cererea lentă din Europa (reflectând dificultăţile din sectoare precum industria auto şi construcţiile), această concurenţă a făcut ca profitabilitatea producătorilor europeni de oţel să scadă la doar 0,3% în 2023.
Oțelăriile din Europa iau în calcul concedieri. Milioane de locuri de muncă sunt amenințate
În consecinţă, planurile de concediere şi închiderea de oţelării se înmulţesc în Europa. Ar însemna consecinţe în cascadă într-un sector care reprezintă 300.000 de locuri de muncă directe şi 2,5 milioane de locuri de muncă indirecte în întreaga UE.
În Germania, conglomeratul Thyssenkrupp ia în calcul chiar vânzarea diviziei sale de oţel către compania indiană Jindal Steel, în timp ce în Franţa, ArcelorMittal tocmai a eliminat 600 de locuri de muncă şi ameninţă să abandoneze proiectul său emblematic de decarbonizare a furnalelor sale din Dunkerque, în cazul în care măsurile luate de Bruxelles nu sunt suficient de protectoare.
Siderurgia din România ar putea revitalizată prin planurile de investiții în apărare
Combinatul siderurgic Liberty Galați își restrânge activitatea, chiar dacă este finanțat de statul român cu 292 de milioane de euro să producă 172.000 de tone de oțel pe lună. De la 1 septembrie 2025, majoritatea angajaților au în șomaj tehnic.
Decizia vine în contextul în care Liberty Galați are datorii totale de 1,2 miliarde de euro și mari probleme cu asigurarea fluxului de numerar necesar producției.
Înființat în 1961, combinatul din Galați a fost preluat în 2019 de grupul britanic Liberty House, parte a GFC Alliance, controlat de miliardarul de origine indiană Sanjeev Gupta.
Cel mai mare producător de oțel integrat din România are în prezent o capacitate anuală de producție de două milioane de tone de oțel.
Păstrează încă un rol strategic în toate sectoarele de activitate, mai ales în domeniul construcțiilor și în dezvoltarea infrastructurii românești. În actualul context geopolitic, are un rol esențial în strategia de apărare și securitate a României.
Disponibilizări la combinatul din Hunedoara
Conducerea ArcelorMittal a anunțat, pe 12 septembrie, că a luat decizia de a opri definitiv producția la fabrica sa din municipiul Hunedoara, care produce profile și corniere pentru piețele de energie, construcții și infrastructură, motivând prețurile foarte mari la energia electrică și concurența din partea produselor venite din afara UE.
Producția la ArcelorMittal Hunedoara a încetat din 5 septembrie, salariații fiind trimiși în șomaj tehnic, potrivit Agerpres.
La sfârșitul lunii septembrie, directorul executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Hunedoara, Georgeta Angelica Tomuța, a precizat că persoanele care vor pleca prin demisie de la combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara, în urma procesului de disponibilizare, nu pot beneficia de ajutorul de șomaj.
Salvată in extremis de la naționalizare în 2022, oțelăria din Târgoviște nu funcționează de mai bine de un an și ar putea rămâne oprită până anul viitor.
Metalurgia românească e sufocată, iar prima gură de oxigen ar putea veni dinspre Comisia Europeană, care anunță un plan de acțiune, în contextul în care se discută de reînarmare.
