O lege care ar trebui să combată manipulările online și în special pe cele din social media așteaptă să fie adoptată de Camera Deputaților. Proiectul, inițiat de parlamentari USR și PNL, propune chiar și amenzi pentru companiile din acest domeniu, însă specialiștii spun că cele mai multe dintre prevederi par imposibil de aplicat sau chiar au potențialul de a îngrădi libera exprimare.
Proiectul de lege al parlamentarilor USR și PNL a trecut tacit de Senat și va ajunge pe masa Camerei Deputaților. Este încă un proiect care încearcă să reglementeze la nivel național o problemă globală, cea a platformelor care lasă cale liberă dezinformărilor și nu acționează suficient de rapid pentru a le combate.
Cum poate fi aplicată legea pentru combaterea manipulării
Radu Hângănuț, jurnalist Euronews: „Deși, la nivel european, există legislație precum Digital Services Act, care vizează tocmai această problemă a combaterii dezinformărilor în social media, pare că, la nivel național, este nevoie de și mai multe legi care merg pe lângă legislația europeană. Tocmai de aceea, au apărut în spațiul public dileme și specialiști care se întreabă în ce fel acest proiect, dacă ar ajunge legislație, poate cu adevărat să ajute statul să combată probleme și să atace probleme, așa cum au fost cele din timpul campaniei electorale."
Forma adoptată de Senat le impune platformelor să își adapteze algoritmii în așa fel încât conținutul ilegal să nu ajungă la utilizatori. Doar că nu este explicat nicăieri modul în care acești algoritmi ar putea fi făcuți să acționeze într-un anumit fel, special pentru utilizatorii din România.
Emanuel Ungureanu, deputat USR și co-inițiator al proiectului de lege: „Această lege permite unei instituții a statului, care este ANCOM, care are autoritate asupra acestor rețele, să anunțe utilizatorii că circulă o anumită imagine și să o îndepărteze în 15 minute, pentru că una dintre marile probleme este viteza cu care se întâmplă asta. Dacă ajunge la câteva milioane de utilizatorilor și reacția este după 24 de ore sau după mult timp, nu mai are efect ștergerea acelei imagini".
Însă tocmai ANCOM și CNA spun că termenii din lege sunt pe alocuri „în deplină contradicție” cu normele legislative europene, pentru că 'scot din schemă' instituțiile care ar putea soluționa potențiale apeluri.
Codruța Simina, jurnalistă Misreport: „Nu poți să automatizezi o muncă ce presupune discernământ în a analiza text. Sau poți să o automatizezi, dar apoi s-ar putea ca rezultatele să fie corecte doar 'matematic', dar să nu reflecte realitatea pe care o vrei tu."
Subiectul dezinformărilor din mediul online a fost abordat recent și de președintele României, Nicușor Dan, care a anunțat că problema va fi dezbătută în următorul CSAT.
Nicușor Dan, președintele României: „Trebuie să fim în stare să răspundem cantitativ, în sensul că degeaba tu răspunzi peste trei ore, dacă în acele trei ore informația ta a ajuns la 3-4 milioane de oameni și a ajuns deja să-i informeze, adică ei au ajuns deja să-și facă o opinie. Și nu e clar că tu, venind peste trei ore, o să reușești să vii cu informația reală."
Proiectul urmează acum să ajungă la votul Camerei Deputaților, după ce, anterior, a primit o serie de avize negative în mai multe comisii.
În sprijinul combaterii propagandei false și dezinformărilor vine și CNA, care investește 20 de milioane de lei într-un proiect uriaș care să combată aceste aspecte.
