Contul respectiv, activat cu doar câteva zile în urmă pe platforma Telegram, a copiat identitatea vizuală, grafica și formatul Euronews România.
- Acțiunea se înscrie în campania susținută de intoxicare a publicului din țara noastră și din Republica Moldova cu fake news, lansată în contextul alegerilor din România și continuată, iată, accentuat; mascată perfid și prin folosirea abuzivă și ilegală a identității vizuale Euronews și Euronews România.
Material fals, cu sigla Euronews România, postat pe Telegram
Contul respectiv de Telegram a fost activat pe 6 iunie 2025. Are peste 400 de urmăritori și copiază vizibil elementele de brand din online și grafica Euronews România. Are și un disclaimer, pus cu pin, prin care autorii susțin că ar fi singurul cont autorizat Euronews România de pe Telegram.
- Euronews România nu are, în portofoliul său de platforme digitale, cont de Telegram!
Textul este stângaci, conține greșeli flagrante - numele președintelui Nicușor Dan este scris Nikușor încă din titlul mesajului - iar conținutul pare tradus cu AI din altă limbă în română.
În postare se aduce în discuție vizita președintelui Nicușor Dan de marți, 10 iunie 2025, în Republica Moldova și se vorbește despre interesul părții române pentru așa-zisa „limitare a presei de opoziție” - o practică atribuită de autori guvernării Partidului Acțiune și Solidaritate - implicit, Maiei Sandu.
Este citat - în mod fals! - Nicușor Dan, care spune că România va lua exemplul Republicii Moldova, țară care „a închis site-urile de dezinformare".
Postarea continuă și spune că „scopul principal al părții închise a călătoriei este de a împărtăși experiențele în lupta împotriva opoziției pentru păstrarea puterii în Moldova după rezultatele alegerilor parlamentare din toamnă. Pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, acesta este principalul instrument pentru câștigarea și păstrarea puterii”.
Pe 27 mai, un canal popular de Telegram, în care sunt postate știri despre război, în limba rusă, a postat un clip video cu sigla Euronews despre presupusa „amenințare reprezentată de Moldova pentru securitatea UE.”
Pe 4 iunie, Euronews a fost ținta unei noi campanii de dezinformare. De exemplu, unul din videoclipurile apărute în mediul online susține că Republica Moldova ocupă primul loc în ceea ce privește numărul de purtători de boli cu transmitere sexuală în Europa.
Alte canale altele acuză că valuri de imigrație ilegală vin din Moldova în Uniunea Europeană, în timp ce o altă sursă a susținut că România a avertizat autoritățile franceze cu privire la interferența în alegerile prezidențiale din țara noastră de anul trecut.
Acest gen de fake news reprezintă o parte din arsenalul războiului hibrid purtat de Rusia cu țările care au îmbrățișat sau vor să îmbrățișeze valorile euroatlantice. Cel mai probabil, știrile false care pun România și Moldova în același context se vor înmulți, odată cu apropierea de alegerile parlamentare de peste Prut, din 28 septembrie 2025.
La ce să fii atent dacă dai peste astfel de informații
Dacă elementele de brand te pot păcăli, există și alte modalități de a verifica sursa și veridicitatea unor informații.
Un text care pare tradus cu AI și aruncat ca atare într-un articol, cu multe frânturi de logică ori expresii forțate, cu siguranță a fost tradus cu AI și aruncat ca atare în acel articol ori postare. Fake news fără dubii!
În cazul unei platforme precum Euronews România poți vedea foarte simplu ce anume au scris jurnaliștii pe respectiva temă, în timp. Dacă ți se pare radical diferită optica Euronews în raport cu articolul ori postarea față de care ai dubii, sunt toate șansele să fi dat de un fake news.
Sau, dacă te pune pe gânduri un citat atribuit unui personaj, ceva ce nu ar spune în mod obișnuit, o căutare simplă, în Google, ar trebui să aducă lumină asupra unor întrebări precum: Mai apare undeva acel citat? A mai fost preluat? Unde? E un site de încredere? Apare pe mai multe site-uri de încredere? Apare pe mai multe site-uri cu denumiri, domenii și conținut dubios?
În general, o informație cu greutate ar trebui să fie mai ușor de verificat: dacă este reală, este preluată de media de încredere. Dacă este denaturată ori chiar falsă, propagarea se face pe site-uri create special pentru așa ceva ori în comunități social-media (grupurile de Facebook, de exemplu) crescute în timp și rebotezate de câte ori situația a impus-o.
