Închiderea Strâmtorii Ormuz și șocul generat de creșterea prețurilor la energie pun o presiune suplimentară asupra economiei România, deja afectată de cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, un deficit fiscal major și de riscuri politice interne, arată o analiză eToro, dată marți publicității, citată de Agerpres.
„Criza Strâmtorii Ormuz pune la încercare America, Europa și, în special, România. Închiderea strâmtorii a generat aceeași dilemă pentru toate băncile centrale: inflația în creștere, creșterea economică în încetinire și politica monetară prinsă la mijloc între cele două efecte. Însă acest șoc prinde țările afectate la niveluri foarte diferite de pregătire”, a afirmat analistul Bogdan Maioreanu.
România, cea mai vulnerabilă
Conform sursei citate, Statele Unite, Europa și România se află acum pe cercuri concentrice de vulnerabilitate, iar distanța dintre ele se mărește de la o săptămână la alta.
„România nu este doar economia cea mai expusă la șocul extern, ci își creează și o criză suplimentară, pe lângă cea legată de aprovizionarea globală cu combustibil. La nivel global, problema este structurală. Un șoc al aprovizionării cu petrol determină simultan creșterea inflației și scăderea creșterii economice, împingând băncile centrale în două direcții incompatibile în același timp”, mai arată analiza.
Totodată, creșterea ratelor dobânzilor pentru a combate inflația riscă să arunce în recesiune economiile care deja încetinesc.
„Reducerea ratelor dobânzilor pentru a susține creșterea economică riscă să permită inflației să se înrădăcineze. Nu există o pârghie politică clară. Dar situația este diferită de o parte și de alta a Atlanticului. SUA sunt mai izolate, dar nu complet imune, Europa se află într-o poziție vulnerabilă, în timp ce România se află într-o stare foarte fragilă”, susțin autorii cercetării.
Inflație în creștere și presiune pe BNR
În România, șocul generat de conflictul din Iran nu a survenit din senin, ci a lovit o economie deja vulnerabilă. Inflația, care încetinise la 9,3% în februarie 2026, a urcat din nou la 9,9% în martie, pe fondul scumpirii combustibililor.
Creșterea prețurilor la energie amenință să inverseze tendința de scădere a inflației și să împiedice banca centrală să relaxeze politica monetară.
La ședința din 7 aprilie, Banca Națională a României (BNR) a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, avertizând că inflația va crește peste nivelurile estimate anterior, în principal din cauza prețurilor la combustibili și gaze naturale.
„Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni ascendente asupra prețurilor la energie, o deteriorare a perspectivelor de creștere economică și o aversiune crescută față de risc pe piețele financiare internaționale. Pe fondul acestui context, se conturează și o criză politică în România, în urma deciziei PSD de a-și retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. Bursa de Valori din București a fost prima care a reacționat, înregistrând ieri o pierdere de aproape 2%”, susțin autorii analizei.
Riscuri pentru ratingul de țară
Până în prezent, agențiile de rating S&P și Moody's au menținut România pe ultima treaptă a categoriei de investiții, cu perspectivă negativă.
Pe măsură ce riscurile se acumulează, ratingul „junk” ar putea reveni în discuție, ceea ce ar duce la creșterea costurilor de împrumut pentru stat.
În plus, eșecul implementării reformelor până în august ar putea însemna pierderea unor fonduri europene de aproximativ 10 miliarde de euro.
Europa între inflație și risc de recesiune, SUA mai puțin afectate
„Europa a intrat în criza actuală cu o combinație periculoasă: perspective de creștere slabă, dependență ridicată de importurile de energie din Golf […] și rezerve de gaz structural scăzute”, se mai precizează în analiză.
Prețurile gazelor au crescut puternic, iar Banca Centrală Europeană (BCE) a amânat reducerea dobânzilor, existând chiar posibilitatea unei majorări.
„SUA sunt mai puțin expuse la criza actuală […] deoarece depind mai puțin de Ormuz și sunt cel mai mare exportator mondial de GNL”, arată analiza.
Totuși, efectele se resimt și acolo, prin creșterea prețului benzinei.
„Un șoc, trei rezultate. SUA dispun de resurse energetice interne […] Europa suferă efecte industriale vizibile […] România recepționează întreaga forță a șocului”, concluzionează raportul.
