Iran redeschide complet Strâmtoarea Ormuz, anunță ministrul de Externe de la Teheran. Oficialul spune că trecerea tuturor navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz a fost declarată complet liberă pentru durata restului armistițiului, în conformitate cu acordul de încetare a focului încheiat cu Libanul.
Jurnalistul Euronews Cătălin Lența a analizat situația în acest moment, dar și implicațiile pe termen lung.
Prețul petrolului, în scădere după redeschiderea temporară a strâmtorii Ormuz
Sunt scăderi de preț la petrolul Statele Unite, West Texas intermediate (WTI), la petrolul Brent, cu care suntem mai învățați în Europa. E o scădere de 4-5 dolari pe baril de ieri până astăzi. Dacă luăm în termeni față de ultimele tranzații, este o scădere de 10,37%.
De asemenea, avem o scădere în cazul petrolului american - 84,7 dolari barilul. Ar fi mai avantajos să luăm petrol din SUA, dar acesta are altă compoziție.
Gazul natural e o surpriză, poate mai puțin plăcută - 2.664 megaWatt/oră. Este o creștere de 0,64%. Chiar dacă este o majorare marginală, ea ne afectează pentru că acum este perioada în care se fac stocurile de gaze pentru iarna viitoare.
Bursele reacționează favorabil. Bursele europene au început să capitalizeze câștigurile după aceste anunțuri.
Primul a fost cel al ministrului iranian de Externe. El a spus că pe perioada rămasă din acest armistițiu încheiat cu SUA - liber la tranzit prin strâmtoarea Ormuz.
Dar să nu uităm că acest armistițiu se încheie pe 22 aprilie. Așadar, mai avem puține zile la dispoziție.
Traficul prin strâmtoarea Ormuz nu s-a modificat semnificativ după anunțul Iranului
E greu de crezut că aglomerațiile de nave din Golful Persic și din Golful Omanului vor dispărea și va apărea un tranzit normal, pentru că mai cinci zile de tranzit liber. Foarte multe vase sunt încărcate și stau la ancoră sau navighează între două puncte fixe în această zonă.
Datele unei aplicații de navigație arată în timp real că sunt puține nave. Nu s-a schimbat fundamental nimic de când a apărut anunțul iranian, întărit de Donald Trump.
Nu vedem o aglomerație. Nu e trafic mare pentru că această zonă rămâne una periculoasă, de aceea discută și liderii lumii cum să o demineze.
Sub insula Larak, până la Kumzar în peninsula ocupată de Oman, Iranul a plantat mine de mai multe feluri. Unele dintre ele au plecat în derivă și nu se știe exact cum vor fi scoase și de unde vor fi găsite.
Statele europene, precum și India, s-au alăturat discuțiilor de la Paris să găsească o soluție în așa fel încât să poată curăța strâmtoarea Ormuz de mine și să aibă grijă de navele care vor trece, să treacă în siguranță. Asta poate presupune o escortă militară de nave. La fața locului va fi nevoie, de asemenea, de nave de supraveghere, de nave de observație.
De altfel, în zonă există foarte multe baze militare americane și ale Franței și ale Marii Britanii. Și în Arabia Saudită, Qatar și în Kuweit sunt baze americane.
De asemenea, Franța are baze în Emiratele Arabe Unite. Marea Britanie are în Oceanul Indian o bază importantă, la Diego Garcia.
Toate acestea ar trebuie să ne asigure că această criză umflată brusc, de când a început războiul, care ne-a scumpit viața și urmează să o mai scumpească, să ne asigure că această criză se apropie de final.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla de săptămâna viitoare. Pakistanul transmite că sunt semnale pozitive că negocierile dintre Iran și SUA ar putea fi reluate la Islamabad. Interesant este că nici la prima rundă nu am văzut niciun negociator israelian.
În schimb, Israelul a încheiat un armistițiu în Liban. Nu mai sunt bombardamente timp de 10 zile. Ce se va întâmpla după încheierea armistițiului în 22 aprilie, dacă negociatorii americani și iranieni nu ajung la o înțelegere, probabil vom vedea din nou o intensificare a tensiunilor.
SUA în continuare blochează porturile iraniene. Nu au voie navele să intre și să iasă din porturile iraniene, după cum a anunțat Donald Trump. Sunt mii de soldați și nave militare.
Marea Roșie, o alernativă la strâtoarea Ormuz?
În Arabia Saudită, prin portul Yanbu, e un terminal petrolier extrem de important. Toate aceste merg fie spre Europa prin Canalul Suez, fie prin alte zone ale lumii prin strâmtoarea Bab el-Mandeb. În portul Yanbu a încărcat un petrolier din Coreea de Sud. O alternativă de ocolire a strâmtorii Ormuz.
În schimb, pe această rută importantă există Yemenul și există rebelii Houti în această parte a lumii care nu o dată au atacat navele comerciale, mai ales cele cu legături cu Israelul și cu SUA, când a fost războiul în Fâșia Gaza.
În nord există insula Kharg, în dreptul Bushehr care este centrul nuclear. Insula Kharg este terminalul petrolier al Iranului. Pe aici se încarcă 80-90% din petrolul exportat de Iran. Trei petroliere au încărcat pe insula Kharg, două a câte două milioane barili, unul a un milion de barili. Acestea s-au îndreptat spre strâmtoarea Ormuz. Este extrem de îngustă. Are aproape 30 de kilometri, motiv pentru care este ușor de controlat și de către Iran și de către americani. Apoi, au ieșit spre Golful Oman. Aceste nave erau, însă, supuse blocadei americane.
