Urmărește Euronews România la cei mai importanți operatori de cablu TV din țară: Digi (canalul 66), Orange (canalul 106), Vodafone (canalul 410).

Crăciunul pe rit vechi. De ce o parte din ortodocși sărbătoresc în ianuarie Crăciunul

Publicat de: Euronews

În fiecare an, pe 6 și 7 ianuarie, milioane de creștini ortodocși din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul, la aproape trei săptămâni după ce mulți oameni din Occident au sărbătorit deja și au început Anul Nou.

Pentru țări precum Rusia, Georgia, Armenia, Armenia, Belarus, Serbia, Egipt, Etiopia și Kazahstan, 6 ianuarie este Ajunul Crăciunului.

În România, Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Astfel, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.

Diferența se datorează modului în care creștinii catolici și ortodocși folosesc calendare diferite pentru a marca ziua sfântă.

În 2023, pentru prima oară după 100 de ani, Ucraina a sărbătorit Crăciunul pe 25 decembrie. Schimbarea calendarului bisericesc a fost aprobată anterior de Biserica Ortodoxă Ucraineană, care nu se supune canonic patriarhiei ruse. Modificări în acest sens au fost operate și în legislația ucraineană. Potrivit unei deciziii a sinodului bisericii de la Kiev, renunțarea la calendarul bisericesc gregorian, se face treptat începând din septembrie 2023.

Diferența dintre calendarul gregorian și calendarul iulian

Introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, calendarul gregorian este cel mai răspândit calendar civil din lume și acesta este cel pe care creștinii catolici îl folosesc pentru a sărbători Crăciunul la 25 decembrie. România, țară preoponderen ortodoxă, folosește tot calendarul gregorian.

Calendarul a fost propus inițial pentru a schimba data Paștelui, astfel încât acesta să cadă întotdeauna aproape de echinocțiul de primăvară.

Biserica Ortodoxă Greacă din Grecia, Cipru și Bulgaria a adoptat calendarul gregorian în 1923. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924

Ortodocșii din Ierusalim sărbătoresc, de asemenea, Crăciunul după calendarul gregorian.

Pentru creștinii din calendarul gregorian, 6 ianuarie marchează Boboteaza sau ziua Epifaniei - ziua în care se sărbătorește revelarea lui Dumnezeu în formă umană sub forma lui Iisus. Este, de asemenea, ziua în care cei trei magi, urmărind o stea pe cerul nopții din deșert, au apărut în Betleem alături de Iisus după nașterea sa.

România și calendarul gregorian

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.

Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, a adoptat calendarul gregorian după Consfătuirea de la Constantinopol din 1923, care a hotărât suprimarea diferenţei de 13 zile. Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea de la Constantinopol avea să devină mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus, din patru în patru ani, lunii februarie, care va avea 29 de zile în loc de 28.

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat - Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc "pe stil vechi", pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după "stilul vechi"), explică site-ul www.crestinortodox.ro.

Ce tradiții se respectă în ajunul și ziua Crăciunului pe rit vechi

Începând cu data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși din Europa de Est postesc în mod tradițional până la apariția primei stele pe cerul nopții care simbolizează nașterea lui Iisus.

Este tradițional să saluți prietenii și familia cu "Hristos s-a născut!" și să răspunzi cu "Slavă Lui!".

Masa din Ajunul Crăciunului este, în mod tradițional, fără carne și fără alcool. De obicei, este alcătuită din 12 feluri de mâncare care simbolizează cei 12 apostoli.

Un fel tradițional este „kutia": un fel de mâncare rece, asemănătoare unui terci, făcută din grâu integral, semințe de mac, stafide, nuci și miere. Restul mesei variază, dar include în mod frecvent pește prăjit și supă de sfeclă roșie preparată cu bulion de legume, fasole și varză.

Ziua de Crăciun pe rit vechi, din 7 ianuarie, începe cu o vizită la biserică. Unii creștini ortodocși preferă să meargă la o slujbă la miezul nopții în Ajunul Crăciunului.

Prânzul din ziua de Crăciun cuprinde o varietate de feluri de mâncare, având ca piesă centrală o friptură de porc de lapte sau de gâscă.

Spre deosebire de Crăciunul catolic, în tradiția ortodoxă nu se obișnuiește să se ofere cadouri. Creștinii ortodocși de rit vechi obișnuiesc să împartă cadouri pe 19 decembrie, de Sfântul Nicolae, sau în ajunul Anului Nou - 31 decembrie.

Multe țări creștine ortodoxe folosesc calendarul gregorian în viața de zi cu zi, dar adesea revin la calendarul iulian pentru sărbătorile lor sfinte.

Anul Nou, conform calendarului iulian, este pe 13-14 ianuarie, iar ziua Epifaniei, sărbătorită pe 6 ianuarie, este celebrată de creștinii ortodocși de rit vechi pe 19 ianuarie.

În ziua Epifaniei, în țările care au adoptat calendarul gregorian, inclusiv România, preoții aruncă adesea cruciulițe în râuri sau lacuri în care credincioșii se scufundă apoi pentru a le recupera.

Cum se sărbătorește în România Crăciunului pe rit vechi

Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă noaptea Naşterii Domnului, potrivit site-ului folclor-romanesc.ro.

În ziua de Crăciun, creştinii ortodocşi pe stil vechi merg la biserică, la Liturghie, iar la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi "haladet" (o piftie specială, mâncată cu hrean), "lapşa" (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sarmale, peşte (preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe). Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză ("vareniki") şi alte specialităţi ruseşti. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă un colind bisericesc - "Hristos Rajdaetsea", scrie site-ul amintit.

Ucrainenii din Maramureş, în Ajunul Crăciunului, mănâncă "de post", dar pun pe masă, conform tradiţiei, nouă feluri de mâncare. Cea mai importantă dintre ele este "hrebleanca" - o mâncare din ciuperci cu zeamă de varză. De asemenea, ei mănâncă grâu fiert şi peşte.

Copiii merg la colindat în seara de Ajun, iar la miezul nopţii, credincioşii merg la biserică, la slujba numită "snocne". Dimineaţa, în ziua de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vin cu Viflaimul.

În comunităţile de sârbi, până la miezul nopţii de Crăciun se mănâncă doar mâncăruri de post, iar la miezul nopţii se aprinde o creangă de stejar - "banjak". Tradiţia spune că arzând, această creangă va aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc. La masa de Crăciun se mănâncă preparate tradiţionale, iar sub faţa de masă se pun bani şi fân, acestea urmând să fie scoase abia la Bobotează (19 ianuarie), fânul fiind dat atunci animalelor din gospodărie, mai scrie site-ul folclor-romanesc.ro.

Crăciunul este sărbătorit şi de basarabeni tot în 7 ianuarie, acolo existând obiceiul ca în Ajun femeile să pregătească, din aluat de pâine, "Crăciunelul" - un colac mic în forma cifrei opt, dar şi "Ajunelul", care vesteşte ajunul Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale ca să la păzească de rele. 

Surse: Agerpres, euronews.com

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE