Medicii rezidenți resping categoric planul premierului Ilie Bolojan de a-i obliga să profeseze în țară. Reacții vin și din mediul academic. Universitatea Victor Babeș, din Timișoara, susține că soluția este motivarea, nu constrângerea absolvenților. Alte centre universitare laudă inițiativa premierului și se gândesc deja cum ar arăta un contract care să-i oblige pe rezidenți să-și plătească studiile, dacă aleg să plece în alte țări.
Medicul Diana Voiculescu a părăsit România la sfârșitul anilor '90. Povestește că, după finalizarea rezidențiatului, directorul Spitalului Municipal i-a cerut 7000 de dolari pentru un post. A ales să profeseze în Statele Unite. Acum este directoarea Departamentului de Terapia Durerii dintr-un spital din New York și conferențiar universitar.
Daiana Voiculescu, directoarea Departamentului de Terapia Durerii Spitalul Bellevue, NYC: „Să știți că nu a fost numai povestea cu postul și cu un loc de muncă, au fost și umilințele la care eram supuși. Am înțeles că obiceiul nu a dispărut în România, doar prețurile au crescut.Vă spun sincer, eu în acei ani, în special în anii de rezidențiat, am îndurat foarte multe umilințe la Spitalul Municipal. Acum, eu vă întreb: într-adevăr, ei spun că statul a investit, că s-a plătit, au fost bani investiți în educația noastră? Umilința cât costă?”
Reacția medicilor din diaspora: „Medicul nu este proprietatea statului”
„Stimate domnule prim-ministru, medicul nu este proprietatea statului” scrie anestezistul Iuliu Torje, stabilit în Germania, pe Facebook. Și medicii rezidenți din România critică intenția Guvernului de a-i obliga să rămână în țară câțiva ani după finalizarea stagiului.
Diana Nastasă, președinta Societății Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți: „Suntem în dezacord și ne îngrijorează faptul că s-a lansat ideea de obligativitate. Noi dorim să ne aliniem la viziunea europeană pe care o promovează European Union Doctors, legat de distribuția medicilor în teritoriu, cu accentul pe a-i motiva să meargă în teritoriu, nu a-i obliga.”
Critici la adresa planului premierului vin și dinspre mediul universitar.
Andrei Motoc, purtător de cuvânt UMF Victor Babeș, Timișoara: „Nu poate impune nimeni, nici măcar prim-ministrul României, unor oameni care studiază să rămână. Ce ne facem cu economiștii care pleacă, cu fizicienii? Da, este o problemă generală. Nu știu de ce domnul Bolojan a nimerit taman în problema din sănătate.”
Cum pot fi ținuți medicii în țară? Universitățile propun soluții diferite
Universitatea „Victor Babeș” din Timișoara propune o altă strategie pentru a-i convinge, și nu constrânge, pe absolvenți să rămână în țară: acordarea unor credite atractive pentru studii, care să poată fi acoperite prin profesarea în țară după terminarea facultății. Alte guverne europene susțin astfel de pachete. Sunt însă și reprezentanți ai facultăților de medicină care se aliniază viziunii premierului. Vor ca statul să primească înapoi banii investiți pentru un student, dacă acesta alege să plece.
Anca Buzoianu, rectorul Universității de Medicină din Cluj-Napoca: „Nu se pune problema legării de glie, ca să spun așa, a medicilor. Asta nu se poate, mobilitatea profesională e garantată de directivele europene. Și nu e vorba să îi oblige să rămână neapărat, ci să returneze, sub o formă sau alta, echivalentul finanțării oprite de la stat.”
Între timp, rectorul universității de medicină din Târgu Mureș propune un „contract de angajament de serviciu semnat la intrarea în rezidențiat, foarte puternic juridic”, prin care studenții să fie obligați să rămână în țară sau să returneze bani, potrivit Edu Pedu.
Susținere din partea Colegiului Medicilor Stomatologi
Colegiul Medicilor Stomatologi susține, de asemenea, propunerea lui Ilie Bolojan.
Florin Lăzărescu, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi: „Este un principiu foarte corect pe care l-a enunțat domnul ministru. Noi milităm, la fel cum a zis și domnul ministru, pentru repartiția uniformă la nivel național, dar trebuie coroborat cu realitatea unei piețe eminamente privată și, de aceea, de obligativitate nu cred că se pune problema în cadrul stomatologiei, ci trebuie să venim cu facilități.”
Obligativitatea de a profesa în țară după rezidențiat a fost eliminată după căderea comunismului. Aderarea României la Uniunea Europeană a adus cu sine și dreptul cetățenilor de a lucra într-un alt stat membru, pe care guvernul nu-l poate îngrădi.
În 2017, Academia Română a propus ca toți absolvenții de facultate de pe locuri bugetate să fie obligați să lucreze câțiva ani în țară. Studenții care au terminat universități militare sau ale ministerului de interne sunt obligați deja să restituie cheltuielile de școlarizare dacă nu respectă perioada minimă de activitate în domeniu.
