Un proiect al cercetătorilor din Constanța ar putea aduce România pe harta producătorilor de microalge sănătoase. În laboratoare se cultivă chlorella și spirulina, două dintre cele mai populare superalimente comercializate masiv la nivel mondial. Tot în laboratoare, cresc asistat și alge marine tot mai rare pe litoralul românesc, a căror dispariție ar putea dezechilibra grav ecositemul.
Considerate superalimentele viitorului Chlorella și Spirulina sunt antrenate în laboratoarele Institutului de Cercetări Marine din Constanța să accepte apa sărată. Tulpinile au fost aduse din Statele Unite iar rezultatele de până acum sunt promițătoare.
Cercetătorii din Constanța au reușit să multiplice unele alge pe cale de dispariție
Sincron Oana Vlas, cercetător științific: „De la o zi la alta, ele se multiplică. Folosesc lumină, dioxid de carbon, azot și fosfor și se dezvoltă foarte rapid. Am pornit practic de la niște eprubete, am mărit treptat culturile, ajungând până la volume de 5 litri, 10 litri, 20 de litri în diferite sisteme de creștere."
Odată multiplicate și adaptate la condițiile locale, microalgele pot fi mutate în sisteme de producție industrială, transformând orice teren de la malul mării într-o fabrică vie de nutrienți. E nevoie doar de bazine uriașe cu apă și temperaturi de peste 15 grade Celsius.
Diana Sobaru, jurnalist Euronews: „Chlorella și spirulina sunt microalge extrem de cunoscute la nivel mondial. Din ele se fac diverse pulberi și pastille pentru imunitate sau dexofiere."
Tot în laboratoare crește în această perioadă și alga brună, o plantă marină aflată pe cale de dispariție pe litoralul românesc. Este esențială pentru ecosistem așa că cercetătorii încearcă multiplicarea pentru replantarea în mare.
Oana Marin, cercetător științific: „Ce înseamnă să nu aibă Marea Neagră această algă? Este o problemă pentru tot ceea ce înseamnă viețuitoare marine, pentru pești. Vor fi zone goale, zone denudate, în care peștii nu își vor mai găsi adăpost, hrănire și alte vietăți marine, bineînțeles, ele au nevoie de aceste păduri subacvatice pe care această algă le formează."
Plantele marine cresc până la un metru în mediul natural, iar în mai puțin de 8 luni, cercetătorii au reușit să le aducă de la stadiul microscopic, la tufe de 20 de centimetri.
Diana Sobaru, jurnalistă Euronews: „Pe lângă algele brune, deosebit de importante pentru ecosistem, cercetătorii cresc în laborator și algele verzi. Sunt denumite salată de mare și pot fi folosite pentru diverse suplimente alimentare, pentru că au foarte multe proteine, lipide și alte elemente esențiale pentru sănătate."
Cel puțin 6 mii de tone eșuează la mal în fiecare sezon estival, spre supărarea turiștilor. Potențialul economic ar putea fi însă unul uriaș, mai ales ca fertilizator în agricultură, dar și în cosmetică. Experimente în acest sens desfășoară cercetătorii de la Universitatea Ovidius din Contanța.
Ticuța Negreanu-Pîrjol, profesor dr. universitar la Universitatea Ovidius din Constanța: „Am obținut, utilizând ca materie primă algele verzi, creme, geluri, preparate dermatocosmetice de tip creme, geluri și bigeluri, în mod deosebit pentru factori de protecție solară. Am extins domeniul și pe parte de valorificare în domeniul veterinar și am obținut și câteva comprimate pe care le administrăm în domeniul piscicol".
Tot în laboratoarele din Constanța, cercetătorii au reușit să multiplice iarbă de mare, vegetație esențială pentru căluții de mare, o specie protejată pe litoralul românesc.
