Hoteluri și baruri care ascund secrete de la sfârștiul secolului al 19-lea. La propriu. Închise cu cheia în cutii de valori. Restaurante care reușesc să păstreze vie amintirea negoțului de pe la 1.800. Berării care funcționează neîntrerupt de mai bine de 120 de ani. Dar și spații create special ca să nu uităm istoria noastră recentă, comunismul. Pe toate le găsiți în centrul capitalei, o zonă cu multe mistere chiar și pentru unii bucureșteni.
Centrul Vechi, aflat pe lista oricărui turist sau localnic, nu este doar despre cluburi și restaurante. Sau este. Despre localuri care, pe lângă meniuri bogate, oferă o porție de istorie.
Am zis că prima oprire în Centru Vechi se cuvine să fie Hanul lui Manuc.
Ovidiu Neacșu, ghid turistic: Suntem practic în nucleul formării Bucureștiului acum aproape 600 de ani. Avem o clădire reprezentativă în special pentru stilul comerțului de pe la 1700, când aveam negustori în aceste hanuri masive, mai mult cu formă de fortăreață, ele pe vremea aceea, cu niște ferestre mult mai mici decât le vedem acum.
Pe la 1.800 și un pic negustori ar fi intrat cu carele pe acea poartă masivă și ar fi închiriat o prăvălie undeva aici, la parter, unde să aibă magazin și ți-ai fi închiriat o cameră la primul etaj pentru măcar o lună sau la al doilea etaj pentru măcar trei luni, ca negustor. În continuare, Hanul este în proprietatea urmașilor familiei Cantacuzino.
De la restaurant mergem la bere, la Caru' cu Bere, un alt loc unde o familie scrie istorie de mai bine de 100 de ani.
Ovidiu Neacșu, ghid turistic: Iată-ne în poate cea mai faimoasă berărie din oraș sau cel puțin fostă berărie, utilizată în mod continuu drept restaurant și berărie de la 1899.
Ovidiu Neacșu, ghid turistic: Iată-l pe Nicolae Mircea, unul dintre fondatorii acestui local, cu mențiunea că proprietarul actual este nepotul dânsului și continuă tradiția la 126 de ani distanță.
O altă clădire din centru spune altă poveste.
Ovidiu Neacșu, ghid turistic: Să intrăm în lobby-ul Băncii Marmoroș, acolo unde aveau loc operațiunile. Când intri într-o astfel de clădire, parcă ai încredere să-ți depui banii și să faci afaceri aici, nu-i așa?
Arina Delcea, jurnalistă Euronews: Și în zilele noastre și să bei o cafea.
Ovidiu Neacșu, ghid turistic: Este proiectată de arhitectul Petre Antonescu, probabil cel mai mare arhitect al României, care a proiectat primăria așa cum o cunoaștem noi.
Iar la subsol, unde acum este un bar, ar putea fi comori, nu se știe. Unele casete de valori au ușile închise de zeci de ani, iar cheile sunt de negăsit.
Ovidiu Neacșu, ghid turistic: Practic sunt cutiile lui Schrodinger. Au și n-au documente în ele.
Tot în Centrul Vechi facem acum un salt către o altă perioadă istorică. Suntem în Muzeul Comunismului.
Cătălina Andrieș, fondatoarea Muzeului Comunismului: Am încercat să oferim acest mic spațiu, atât cât am putut, ca formă de a cunoaște istoria recentă, atât pentru localnici, cât și pentru turiști. Cei 50 de ani, aproape, în comunism, au fost foarte importanți pentru formarea societății de la noi.
Sunt zeci de mii de exponate care dezvăluie greutățile vieții românilor din perioada comunistă.
Cătălina Andrieș, fondatoarea Muzeului Comunismului: Simbolul comunismului românesc: peștele de pe televizor. Cea mai mare provocare pentru tinerii și elevii care vin la noi, în special cu profesorii, este să formeze un număr de telefon complet la telefonul cu disc.
Continuăm plimbarea pe unul dintre cele mai cunoscute bulevarde din Capitală.
Ovidiu Neacșu, ghid turistic: Ne aflăm pe Calea Victoriei, rebotezată în urma Războiului de Independență, în cinstea victoriei în Războiul de Independență. Ea s-a numit inițial Podul Mogoșoaiei și iată că ne plimbăm pe lângă actualul Muzeu de Istorie, construit în 1899 de Palatul Poștelor.
Pe Calea Victoriei sunt atracții la tot pasul. Vizavi de Palatul Poștelor este o altă clădire emblematică, ridicată cam în aceeași perioadă: Palatul CEC.
Pe fațada CEC-ului găsim în stânga un tânăr cu un sceptru ornat cu doi șerpi și cu o cască cu aripi. Cine este el? Hermes sau Mercur, zeul comunicațiilor, dar și zeul comerțului, iar în dreapta este o doamnă care ține niște spice în mână, probabil zeița Demetra, zeița agriculturii.
La câteva minute distanță găsiți un loc de reculegere, un lăcaș de cult care stă în picioare de la 1724.
Ovidiu Neacșu, ghid turistic: Avem o biserică ce a împlinit anul acesta 301 ani.
Lista oficială de obiective turistice vă este probabil cunoscută: Palatul Parlamentului, Catedrala Națională, Cotroceni, Muzeul Satului, Muzeul Imersiv Ateneul Român și multe altele. Cu siguranță, dacă vreți să le explorați, și aici descoperiți povești mai puțin cunoscute.
