„Trebuie să găsim un nou model economic de creștere”, a declarat Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice, într-o intervenție la Euronews. Declarația a fost făcută la puțin timp după ce datele de la Institutul Național de Statistică (INS) au arătat că țara noastră a intrat în recesiune tehnică. Profesorul susține că cei de la guvernare nu au prea multe soluții la îndemână și spune că măsurile de reformă ar trebui să continue.
România a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce economia s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv
Datele publicate de INS confirmă încetinirea puternică a activității economice, pe fondul scăderii consumului și al investițiilor. Pentru populație, acest lucru nu înseamnă doar un termen statistic, ci posibile efecte concrete: investiții amânate, presiune pe locurile de muncă, încasări mai mici la buget și un spațiu fiscal tot mai îngust pentru cheltuieli publice. Într-un context deja tensionat, cu deficit ridicat și dobânzi mari, întrebarea este cât de adâncă va fi această recesiune și cât va dura.
Profesorul Adrian Mitroi, doctor în Știinte Economice la Academia de Studii Economice, a încercat „să traducă” aceste date și ce înseamnă „recesiune tehnică”.
„Recesiune tehnică este o denumire luată de la cei care tranzacționează pe burse și este una destul de simplistă: două corecții în fiecare dintre trimestre. Din fericire vorbim despre o corecție cu cifre mici și era de așteptat să se întâmple așa. Noi știam că am fost mai reticenți în ceea ce privește consumul și că s-au oprit angajările, iar salariile nu au mai crescut. Era firesc să se întâmple așa, din cauza incertitudinilor legate de măsurile economice. Nu înseamnă că nu este o chestiune serioasă și este clar un semnal de alarmă. Concluzia este că nu puteam să scăpăm fără această corecție economică.
Am luat unele măsuri fără a avea măsuri de susținere. Este adevărat că noi nu avem cele trei spații pe care în mod normal economia ar trebui să le aibă, dacă am avea politici contraciclice. Când ne-a mers foarte bine, noi în loc să strângem cureaua și să ne plătim datoriile, ne-am împrumutat la fel de mult. Când ne merge mai puțin bine cresc impozitele și taxele, toată lumea știe, intuitiv, că asta nu este ceea ce trebuie să faci acum și totuși asta este singura măsură pentru că toată lumea este cu ochii pe deficitul nostru chiar dacă el a scăzut, aproape un procent. Unde credeți că merge această scădere? În datorie publică și în creștere economică”, a declarat Adrian Mitroi.
Profesorul a precizat că românii nu ar trebui să se sperie pentru că scăderile sunt mici, dar a precizat că va urma o perioadă tensionată pentru că toată lumea va încerca să se adapteze.
„Prima regulă este că este temporară și nu este substanțială. Vorbim de niște scăderi mici, care intră în marja statistică. Nu trebuie să ne speriem și trebuie să așteptăm să vedem ce se întâmplă. Nu vorbim despre o corecție substanțială, această corecție poate să vină și din cifre foarte „farmaceutice”. Nu este ceva substanțial de grav. Marii angajatori știu asta și este adevărat că salariile nu vor mai crește o perioadă. Să nu uităm că șomajul rămâne într-o zonă foarte bună, 6,4%. Nu avem însă posibilitatea unor dobânzi mai mici, iar asta este important”, a mai spus profesorul.
Adrian Mitroi: „Reforma economică dură trebuie să continue”
Profesorul a precizat că guvernanții au greșit pentru că nu au început reformele economice în perioadele de creștere. Acum le va fi tot mai greu pentru că soluțiile sunt puține. El a insistat că cei care ne conduc ar trebui să insiste să reducă în continuare cheltuielile.
„Noi trebuie să ne mutăm de pe consum și să aducem soluții de genul de a crește producția industrială, de exemplu, dar să nu uităm că cei care ne cumpără producția nu sunt într-o situație foarte bună. Europa nu este în recesiune, dar este într-o zonă de creștere economică foarte mică. Credeți că dacă ar exista soluții facile, cei care ne conduc nu le-ar lua? Nu prea au soluții. Noi trebuia să facem ordine în economie din timp, nu aveam de ce să ne ducem la un deficit substanțial. Noi am avut creștere economică, dar și deficit foarte mare, ceea ce nu este în regulă.
Când reduci acest deficit, atunci este evident că frânează toată economia, iar asta se duce în datorie publică mai mare și în dobânzi de finanțare mai scumpe. Nu avem alte soluții decât să facem aceste tăieri nefericite, care trebuie făcute în mod substanțial. Nu mai este loc de alte taxe pentru că probabil că situația politică este foarte tensionată și nu-i văd căzând la pace și să adopte un alt set de măsuri. Realitatea va veni însă din urmă și vor face doar ceea ce pot și ce le este la îndemână, probabil un subiect legat de taxa de consum, de TVA, probabil subiecte legate de salarii și de posturi în administrația publică. Vedeți ce greu se face o reformă? A trecut aproape un an de când se vorbește despre ea și nu vedem decât niște măsuri care să cosmetizeze.
Am intrat într-o zonă în care economia își găsește o zonă de echilibru, iar acest echlibru înseamnă o scădere a puterii de cumpărare pentru că avem inflație. Acum nu mai avem creștere economică și nu mai avem stimuli de introdus în economie și nici nu mai putem lăsa bani, deci mâinile ne sunt cam legate pe toate măsurile. Rămâne să reducem cheltuielile, dar economia ar avea nevoie de altceva.
Să atragem fonduri europene? Nu știm, nu putem și trebuie să ai timp și cofinanțare. Ele sunt gândite doar pentru programe mari. Nu prea avem soluții. Nu este de speriat, dar trebui să luăm o decizie sobră: reforma economică dură trebuie să continue. Contextul competitiv internațional nu mai permite această abordare lejeră. Trebuie să găsim un nou model economic de creștere, nu doar cu consum, ci și industrial”, a mai afirmat Mitroi.
INS susține că în luna decembrie 2025, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă cu 10,1%, din cauza scăderilor industriei prelucrătoare (-13,5%) și industriei extractive (-0,1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 7,9%.
În anul 2025, comparativ cu anul 2024, producţia industrială a scăzut cu 0,9%.
