Atacatorul afgan Rahmanullah Lakanwal, care a împușcat doi membri ai Gărzii Naționale, se lupta cu o așa-numită „izolare întunecată”, de ceva timp. Aceasta este una dintre concluziile la care au ajuns investigatorii, care susțin că el se afla, de ani buni, într-o „stare de dezorientare, incapabil să-și păstreze un loc de muncă și oscilând între perioade lungi de izolare și călătorii spontane, de câteva săptămâni, prin țară.”
- Tragedia a avut loc pe 26 noiembrie, la ora locală 14:15, când Rahmanullah Lakanwal a împușcat doi membri ai Gărzii Naționale, chiar la câteva străzi distanță de Casa Albă, în Washingon.
- Lakanwal i-a împușcat pe doi membri ai Gărzii Naționale, Sarah Beckstrom (20 de ani) și Andrew Wolfe (24 de ani). Ambii erau din Virginia de Vest și erau detașați la Washington la ordinul dat de președintele Donald Trump, în demersul său de a se ocupa cu deportările de migranți. Sarah Beckstrom a murit a doua zi, din cauza rănilor suferite.
- Lakanwal, în vârstă de 29 de ani, a fost acuzat de crimă de gradul întâi.
E-mailurile despre afganul Rahmanullah Lakanwal
Comportamentul suspectului „s-a deteriorat atât de brusc” încât un activist comunitar a cerut ajutorul unei organizații pentru refugiați, temându-se că acest comportament „ar putea deveni suicidal”, conform AP.
E-mailurile obținute de Associated Press dezvăluie avertismente tot mai numeroase cu privire la suspect, un solicitant de azil „al cărui comportament eratic a trezit îngrijorări cu mult înainte de atacul care a zguduit capitala țării” în ajunul Zilei Recunoștinței. Aceste îngrijorări oferă cea mai clară imagine de până acum a modului în care Rahmanullah Lakanwal se lupta să se adapteze la noua sa viață în Statele Unite.
FBI continuă să discute și cu membrii comunității care lucrează cu familii afgane din statul Washington. Iar anchetatorii continuă să lucreze pentru a stabili motivul atacului.
În Afganistan, Lakanwal a lucrat într-o unitate specială a armatei afgane, cunoscută sub numele de Unitatea Zero. Acele unități erau susținute de CIA. El a intrat în SUA în 2021, prin intermediul Operațiunii „Allies Welcome”, un program care a evacuat și relocat zeci de mii de afgani după retragerea americanilor din Afganistan, mulți dintre ei lucrând alături de trupele și diplomații americani.
El s-a stabilit în Bellingham, Washington, împreună cu soția și cei cinci fii ai lor, dar a întâmpinat dificultăți, potrivit unui membru al comunității, care a distribuit e-mailuri trimise Comitetului american pentru refugiați și imigranți, o organizație non-profit care oferă servicii refugiaților.
„Rahmanullah nu a mai fost funcțional ca persoană, tată și cap de familie, din martie anul trecut, 03/2023. În luna respectivă, și-a dat demisia și comportamentul său s-a schimbat foarte mult”, a scris persoana respectivă într-un e-mail din ianuarie 2024.
Mai multe e-mailuri „descriau un bărbat care se lupta să se integreze, incapabil să păstreze un loc de muncă stabil sau să se dedice cursurilor de engleză”, alternând între „perioade de izolare sumbră și călătorii nesăbuite”. Uneori, „petrecea săptămâni întregi în camera sa întunecată, fără să vorbească cu nimeni, nici măcar cu soția sau cu copiii mai mari”. La un moment dat, în 2023, familia a fost evacuată după luni întregi în care nu a plătit chiria.
Persoana respectivă, membru al comunității, a declarat că a început să-și facă griji că Lakanwal era atât de deprimat încât „ar fi putut ajunge să se rănească singur, dar nu a văzut niciun indiciu că ar fi putut comite acte de violență împotriva unei alte persoane.”
În alt e-mail, se precizează că „membrii familiei lui Lakanwal apelau adesea la trimiterea fiilor săi mici în camera tatălui, pentru a-i aduce telefonul sau diverse mesaje, deoarece el nu răspundea nimănui altcuiva”. De câteva ori, când soția lui l-a lăsat cu copiii timp de o săptămână, pentru a pleca în vizită la rude, copiii nu erau spălați, nu erau schimbați și nu mâncau bine. Chiar și „personalul școlii lor și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această situație.” Dar apoi, au existat „săptămâni interimare”, în care Lakanwal încerca să se revanșeze și „să facă ceea ce trebuie”, potrivit acelui e-mailului respectiv, „reluând colaborarea cu Departamentul de Servicii Sociale și Sănătate din statul Washington”, conform condițiilor care i se impuseseră la intrarea în SUA.
„Dar acest lucru s-a transformat rapid în episoade maniacale, care durau una sau două săptămâni, în care pleca cu mașina familiei și conducea fără oprire”, se arată în e-mail. Odată, a plecat la Chicago, iar altă dată, în Arizona.
Jeanine Pirro, procurorul general din Washington, a declarat că Lakanwal a mers cu mașina din Bellingham până în capitala țării „pentru a-și pune în aplicare planul.”
Ca răspuns la aceste e-mailuri, Comitetul SUA pentru Refugiați și Imigranți (USCRI) a mers în Bellingham, câteva săptămâni mai târziu, în martie 2024, și a încercat să ia legătura cu Lakanwal și familia lui, potrivit unui membru al comunității. Însă cei de la USCRI, după ce nu au primit nicio veste, au rămas cu impresia că Lakanwal a refuzat ajutorul.
