Curtea de Apel București a respins, astăzi, cererile de suspendare din funcție a judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.
Demersul a fost inițiat de o avocată apropiată AUR, care susține că cei doi nu ar îndeplini condiția de vechime în activitatea juridică. Decizia instanței nu este definitivă, iar procesele privind anularea decretelor de numire continuă.
Decizia vine după două amânări ale pronunțării și după ce o altă judecătoare de la CAB, Georgeana Viorel, a respins marți o cerere de suspendare a judecătorului Dacian Dragoș.
Dacian Dragoș face parte din tabăra de la CCR care susține proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4.
„Respinge cererile de suspendare executare act administrativ cu referire la Decret 774/08.07.2025 publicat în M. Of. 643/08.07.2025 și Hotărârea Senatului României nr. 64/24.06.2025 publicată în M. Of. 587/24.06.2025 formulate de reclamanta Uscov Silvia în contradictoriu cu pârâții Dacian Cosmin Dragoș, Președintele României prin Administrația Prezidențială, Senatul României și Mihai Busuioc ca nefondate. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare”, se arată în decizia instanței.
Pe de altă parte, CAB a respins mai multe excepții ridicate de consilierii care au reprezentat la proces Administrația Prezidențială, Senatul și pe cei doi judecători, însă a admis o cerere de sesizare a Curții Constituționale, pentru a clarifica ce înseamnă activitate juridică și învățământ superior juridic în cazul lui Dacian Dragoș.
„Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de pârâtul Președintele României. Sesizează CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în măsura în care aceste dispoziții legale ar fi interpretate în sensul că sintagma 'activitatea juridică sau în învățământul juridic superior' ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăți de drept, iar nu și activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăți (ca instituții de învățământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcția de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu și activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare științifică (în domeniile dreptului), consultanță juridică de specialitate inclusiv în administrația publică ori în elaborarea de acte normative, raportat la dispozițiile art.53 și art.143 din Constituția României. Respinge excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâții Dacian Dragoș, Președintele României, Senatul României și Mihai Busuioc prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepția tardivității cererii invocată de pârâtul Președintele României, Dacian Dragoș și Senatul României prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâții Dacian Cosmin Dragoș, Președintele României, Senatul României și Mihai Busuioc prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepția lipsei de interes, invocată de pârâții Președintele României și Dacian Dragoș prin întâmpinări ca nefondată. Respinge excepția lipsei de obiect invocată de pârâtul Mihai Busuioc prin întâmpinare ca nefondată”, se precizează în minuta instanței.
În cazul lui Dacian Dragoș, Curtea de Apel a solicitat CCR clarificări privind sensul sintagmei „activitate juridică sau învățământ juridic superior”, iar pentru Mihai Busuioc termenul de judecată este stabilit pe 20 martie.
