Ministerul Apărării a găsit o metodă nouă pentru a combate dezinformarea. În postări pe Instagram, instituția invită urmăritorii să distingă între fotografii reale și imagini generate cu Inteligența Artificială.
La unele postări, ministerul a primit aproximativ 20.000 de răspunsuri și mai bine de jumătate dintre utilizatori au depistat imaginile false. De când a început războiul din Ucraina, s-au înmulțit dezinformările în mediul online, iar Armata face eforturi să le combată.
„Care dintre următoarele poze sunt create cu ajutorul Inteligenței Artificiale?”. Așa sună una dintre provocările prin care Ministerul Apărării invită urmăritorii de pe Instagram să depisteze imagini generate de AI și să spună care sunt elementele din poze care le dau de bănuit.
Cpt. Radu Chirilă – specialist comunicare online, Ministerul Apărării Naționale: Chiar la ultimele postări au fost, cred, că peste 20.000 de răspunsuri la interacțiunea cu această campanie de educație și ne-au răspuns activ despre ce cred ei că ar trebui să fie recunoscut în imaginile respective. Am luat-o cumva treptat, de la cele mai evidente până la cele mai greu de recunoscut imagini. Mai mult de fapt de jumătate din cei care au interacționat cu noi și-au dat seama.
Ce spun oamenii despre informațiile fake din mediul online
„Momentan îți dai seama că sunt anumite lucruri șterse, dar foarte greu în ultima vreme.”
„Sunt anumite elemente la care te uiți, mai ales la podea sau la brațe. De obicei, Inteligența Artificială nu poate să facă bine brațele și arată ciudat așa pur și simplu, nu arată natural.”
„Depinde de fiecare să aplice tot ce a văzut, tot ce știe, pentru a putea distinge între ficțiune și realitate.”
Campania de pe Instagram a început în urmă cu câteva săptămâni, iar specialiștii din Ministerul Apărării vor să posteze și filmulețe pentru ca oamenii să distingă între cele reale și cele create de AI.
Asta în contextul în care tot mai multe dezinformări sunt propagate sub această formă. Spre exemplu, recent a apărut și s-a viralizat rapid pe rețelele de socializare un filmuleț cu premierul Ilie Bolojan care ar fi spus că din septembrie România va intra în război. Clipul este fals și face parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice, spun autoritățile.
Ionuț Moșteanu – ministrul Apărării Naționale: Trebuie să fii absolut inconștient să faci acest lucru, să sperii populația. Rog pe fiecare, când văd astfel de informații care sunt spectaculoase, să verifice din surse credibile.
Oamenii spun că întâlnesc destul de des astfel de dezinformări. Acestea au început să apară după ce Rusia a atacat Ucraina și s-au intensificat în campania electorală.
De altfel, cele mai mari îngrijorări ale românilor sunt legate de infracționalitate, știri false și extinderea războiului în țara noastră, potrivit unui studiu realizat în urmă cu câteva luni de Institutul de Cercetare și Prevenire Criminalității.
Mai bine de 40% dintre respondenți au spus că văd dezinformări zilnic sau aproape zilnic, iar o treime cel puțin o dată pe săptămână.
„Sunt multe de-astea, ba și din Ucraina arată că stă lumea la plajă, că nu e război, multe.”
„Categoric sunt dezinformări și minciuni, nu poți da credibilitate unui asemenea lucru. Fiecare trebuie să se convingă singur de ce este adevărat și ce nu este adevărat.”
Recent au apărut filmulețe cu Vladimir Putin, vorbind în limba română, imaginile fiind generate cu AI.
„Frați români, a sosit timpul să vă ridicați. Poporul român este umilit, trădat și batjocorit de un Guvern care nu vă mai reprezintă. Vocea voastră este înăbușită, drepturile vă sunt călcate în picioare, iar adevărul este ascuns. Rusia privește cu respect și sprijin curajul vostru.”
Ministerul Apărării încearcă să combată fenomenul fake news și prin intermediul platformei Inforadar, unde sunt demontate informațiile false care apar pe rețelele de socializare. Cele mai multe se propagă pe TikTok, motiv pentru care Armata a găsit o soluție să-și redeschidă contul pe platformă, după o pauză de doi ani. În 2023, instituțiile publice și-au suspendat conturile pe rețea din cauza riscurilor semnificative de securitate cibernetică și manipulare a datelor.
