Datele Institutului Național de Statistică trag un semnal de alarmă: 63% dintre români nu se spală pe dinți zilnic, iar unul din cinci declară că nu s-a spălat niciodată pe dinți. În plus, doar 17% dintre români ajung la dentist pentru controale preventive. Iar consumul de săpun este de patru ori mai mic decât în Vest.
20% din români nu s-au spălat niciodată pe dinți. România, codașă la igienă
Însă ce înseamnă exact aceste cifre, cum le interpretăm și cum afectează sănătatea publică? Dar mai important este cum poate fi schimbată această mentalitate sau care sunt soluțiile pentru a îmbunătăți educația sanitară. Aceste aspecte le-a lămurit Ioana stăncel, expert în sănătate publică.
Ioana Stăncel, expert în sănătate publică: „Afectează sănătatea generală pe termen scurt și foarte lung. Din păcate, România se află pe un loc fruntaș între populațiile cu probleme stomatologice, iar acestea duc la infecții care pot să afecteze aparatul cardiovascular și faptul că nu avem o dentiție completă afectează tot ceea ce înseamnă digestia, avem boli digestive din cauza lipsei de masticație, din cauza masticației insuficiente și toate acestea duc, pe termen lung, la patologii cronice.”
Datele vin și pe fondul faptului că, în unele zone, apa caldă la robinet a ajuns un lux. Iar Institutul Național de Statistică spune că 30 la sută dintre locuințele din România nu au apă caldă curentă. În Teleorman, Vaslui și Botoșani mai mult de jumătate din populație e lipsită de un confort considerat elementar în 2026. Sărăcia și lipsa infrastructurii sunt principalele motive. În județul Iași, de exemplu, peste 55 de mii de locuințe nu au apă în locuință.
Ioana Stăncel, expert în sănătate publică: „Faptul că nu avem apă curentă înseamnă că populația este predispusă la boli cu transmitere digestivă, pentru că sunt nevoiți să folosească o apă din surse nesigure, o apă care necesită tratamente termice sau chimice speciale. De aceea, există riscul imediat al bolilor digestive, precum boli diareice, hepatita A. Apoi, faptul că nu au apă curentă îi obligă să folosească apă din puțuri sau fântâni, care, în România, mai ales în mediile rurale, este contaminată cu nitriți și nitrați, ceea ce predispune la apariția sindromului intoxicației cu azot, acea boală pentru care avem deja declarate decese la copii mici, este o intoxicație severă care, de multe ori, este letală.
Pentru igiena curentă, faptul că nu avem apă caldă, apă curentă rece, predispune la patologii dermatologice, la patologii care țin de infecțiile cutanate, de parazitoze și de confortul fiecărei persoane.”
