Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Cum ne îngrijim corect dantura. Igiena precară poate duce la pierderea dinților

La capitolul igienă dentară, România se află la coada clasamentului european. Practic, suntem codași la toate capitolele, în orice statistică oficială te-ai uita. Spre exemplu, Institutul Național de Sănătate Publică ne arată că 70% dintre români au probleme dentare și doar 17% intră într-un cabinet stomatologic în scop preventiv. Mai rău e că 63% nu se spală pe dinți! Și chiar dacă s-ar spăla, mulți nu știu să o facă așa cum trebuie!

Cristina Miuță, asistent medical generalist, ne explică de ce este importantă igiena dentară și cum trebuie să ne spălăm corect pe dinți.

”E foarte important să ne spălăm pe dinți după fiecare masă, în principal după ultima, adică seara, înainte de somn, e cel mai important periaj, și bineînțeles dimineață, dacă nu apucăm să ne spălăm în timpul zilei, că suntem la birou, că nu avem periuța cu noi, nu este așa tragic, dar e foarte important seara, înainte de somn, să avem un periaj foarte corect, și să introducem în rutina noastră zilnică și dușul bucal, este superimportant. Și ața dentară, dar cel mai important e dușul bucal și periajul corect.

Cel mai corect se începe de la gingie spre dinte, tot timpul, de la gingie spre dinte, de la mandibulă de jos în sus, iar la maxilar de sus în jos. Tot așa de la gingie spre dinte. Eu încep prima dată cu partea stângă, de exmplu, mă spăl foarte bine în partea stângă, după care trec la următorul cadran, și tot așa, de sus în jos, după care revenim (pe interior) tot de la gingie spre dinte. După mergem la mandibulă, și la fel de jos în sus.”

Educația dentară la copii este deosebit de importantă

Acest lucru simplu se învață în copilărie, de la vârste fragede. Pentru că educația pentru sănătatea dentară începe prin puterea exemplului dat de părinți.

”Copilul trebuie să vină în vizită la 2 ani sau doi ani jumate cu mămica sau cu tăticul de mânuță. În vizită. Dacă mami vine la control îl ia și pe copil. Sunt o grămadă de clinici care au divizie și de copii. Sunt clinici care pot să ocupe un pic copilul. Avem desene animate, cărticele, stă cu mami alături, pe bancă. Mami e tratată, el nu. Dar el se obișnuiește cu atmosfera. Dar dacă el nu a auzit niciodată că mama lui se duce la dentist, sau tata lui, la un cleaning, la un detartraj, care trebuie făcut măcar o dată pe an. Nu mai vorbim de teorie că trebuie o dată la 6 luni să faci un control. Sunt oameni care nu au fost de 10 ani la stomatolog.  Deci, puterea exemplului în familie este foarte mare. Asta este educație! Și noi avem o populație de 40-50 de ani știrbă. În mare majoritate.”, explică Anca Verea, medic primar stomatolog.

Este foarte important ca aceste depinderi să fie învățate în copilărie, pentru că de fapt atunci apar primele probleme dentare.

”Copilul mic care are dinți temporari, trebuie să vină neapărat la control de două ori pe an. Pentru că dinții ăștia temporari care încep să se schimbe în jurul vârstei de 6 ani, unul câte unul câte unul, până la 14 ani el tot își schimbă dinții, da, 13 ani cam așa, acești dinți sunt foarte proști ca și structură. Sunt niște dinți slabi. Deci, în momentul când a intrat caria în ei, dacă nu îi tratezi în câteva luni face abces. Deci nu ai timp, dacă el face o carie în ianuarie și tu e duci la anul în ianuarie s-a terminat.

Deci tu trebuie să mergi de cel puțin două ori pe an cu copilul la un control. În jurul vârstei de clasa I, a II-a, a III-a, ar trebui făcută prima radiografie panoramică! Toți dinții. Pentru că tu atunci vezi cum erup dinții definitivi! Ce se întâmplă, are dinții prea mari față de structura lui facială. Sunt copii care au o dezvoltare întârziată a maxilarelor și încep să aibă dizarmonii dentoalveolare spunem noi, maxilarul prea mic și vin niște dinți prea lați care nu vor avea loc. Deci, noi știm dinainte că acel copil ar trebui să poarte un aparat mobil, care e și cel mai ieftin, ca să-i lăbărțeze puțin maxilarul să vină toți dinții ăia lați care-i vin.

De asemenea, poți să intervini și asupra maxilarelor prin diferite alte aparate. Pentru că există d emulte ori o diferență de dezvoltare. O ia maxilarul superior pre amare și mandibula rămâne în spate mică. Mai ales copiii care au supt degetul. Sau care sug pixul. Au maxilarele strâmbe”, explică medicul stomatolog Anca Vereanu.  

Tartrul, pericolul care apare din cauza igienei dentare precare

Pe lângă partea de ortodonție, distrugerea dinților, în sine, pleacă de la depunerea plăcii bacteriene.

”Ca să ne înțelegem, tartrul se formează prin nespălatul bine pe dinți și o depunerea sărurilor pe acea mâzgă. Care devine tare ca piatra. Da? Acolo periuța nu a fost cu lunile. Nu există cineva să se spele perfect pe dinți și să facă tartru în halul ăsta! Și să rămâi cu tartrul! Pentru că tartrul neluat scoate dinții din gură, îi mobilizează. Se fac inflamații, sângerări. Sunt pacienți care încă în secolul ăsta se vaită că le sângerează dinții și că s-au dat cu tot felul de uleiuri și și-au cumpărat nu știu ce paste de dinți că au văzut la televizor că e pentru sângerare”, explică medicul stomatolog.

Iar de aici, până la dezastru, nu trece mult. Apar cariile, dinții se macină treptat și de multe ori sunt scoși pentru că e mai ieftin decât să-i tratezi. Numai că rezultatul extracțiilor inutile e dramatic în timp.

”Se produc atrofii. Orice om căruia îi lipsesc niște dinți poate să se uite frumos, să-și ridice buzele și să vadă că pe zona unde nu are dinți maxilarul este comprimat. Și pe zona unde e dinte este bombat. Adică se vede osul peste tot unde e dinte. Unde nu-i dinte nu mai ai bombeuri. Că s-a retras osul. Asta se vede și pe față. Îți atârnă fața, ești mai bătrân. Deci, odată cu scosul dinților, apar ridurile pe față. Pliurile astea se adâncesc, pentru că nu mai ai suport osos, osul se duce înapoi, buzele intră în gură, să nu mai vorbim că la femei este devastator această extracție de dinți”, explică medicul Anca Vereanu.

Controlul periodic, important pentru sănătatea orală

Toate probleme dentare ar putea fi evitate sau tratate la timp dacă am face măcar un control anual. Numai că din 2011 până în 2020, numărul vizitelor la stomatolog a scăzut cu 30%, arată Anuarul de Statistică Sanitară.

”Avem populație de 45 de ani fără dinți în gură. Am avut un pacient de 45 de ani cu 3 dinți, cei din față. Bineînțeles că a trebuit să îi pun implanturi, să-i fac grefe, să-i reconstruiesc osul, a costat niște mii de euro bune această intervenție.”, spune medicul stomatolog.

O altă problemă, spun e medicul, sunt costurile ridicate care îi fac pe oameni să amâne vizita la stomatolog pentru refacerea danturii.

”Când îi întrebi de ce au pierdut dinții: au fost la doctor, cum era înainte, sunt oameni din provincie, li s-au scos măselele în loc să le trateze.  Nici doctorii nu au făcut cel mai bun lucru, nu sunt numai pacienții de vină. Știți, e o problemă complexă aici. Dar faptul că ei stau atât demult fără dinți este lipsa banilor. Că niciodată n-au avut rezerva aia de a-și face dinții. Pentru că omul nu renunță la un concediu, nu renunță la o fripturică, nu renunță poate la alte lucruri, de a-și schimba mașina, de a-i lua soției o geantă nouă, de a face niște investiții care nu sunt neapărat necesare, în loc să-și facă dinții.”, spune stomatologul.

Vine însă un moment când ești nevoit să repari ce nu ai îngrijit. Și asta, cu costuri usturătoare!

”Problema e că mulți încep să vină și cu presiunea asta socială. Pentru că nici nu te mai angajezi undeva dacă arăți în halul ăsta, dacă vrei să ai un standard mai bun profesional, se uită, a început lumea să se uite, și cum arăți, și cum te îmbraci și cine ești, bineînețeles, și atunci mulți oameni în jurul vârstei de 40 de ani au început să aibă mai multă atenție. Și investesc. Avem pacienți care iau credite pentru așa ceva. Și este de admirat. Pentru că o fac pentru sănătatea lor.”, spune medicul.

Cât de mult ajută asigurarea de sănătate

Deși teoretic asigurările de sănătate acoperă și o parte dintre tratamentele stomatologice, numărul medicilor care au contract cu CNAS e insignifiat. Asta pentru că tarifele decontate sunt foarte mici încomparație cu costurile reale și, în plus, există un plafon lunar. Adică un medic stomatolog nu poate deconta de la stat decât 4.000 de lei lunar. Or atâta costă o proteză ieftină sau un implant.

”Dacă statul nu înțelege că trebuie să intervină în educație și în programe de prevenție, să ajuți populația. Pentru că foarte mulți s-ar duce, dar nu au bani! Stomatologia este privată sută la sută.

Te duci cu un copil crezi că are o carie și doctorul îi descoperă patru. O carie la copil, în orice cabinet privat este 150-200 de lei. Deci pentru o familie cu venit mediu sau chiar mic, să dai 800 de lei să faci plombițe plombițe, nu-și permit. Și atunci lasă copiii, pierd dinții, după aia încep diferite probleme. Se ajunge la aparat ortodontic, pentru că un dinte pierdut prematur înseamnă că cel definitiv crește strâmb sau nu mai are loc, trebuie să-i pui aparat. Aparatele costă de euro. Deci un aparat din ala Bracket ordinar e 1.500 de euro. Și atunci normal că nu ai o populație bine îngrijită, pentru că trebuia prevenție făcută, și statul, încă o dată repet, statul trebuie să se ocupe.”, este de părere medicul Anca Vereanu.

La copii, de fapt, probleme nu ar trebui să existe. Conform legii, până la majorat ei beneficiază de asistența medicală gratuită. Numai că în toată țara sunt doar 470 de cabinete stomatologice școlare, arată UNICEF. Dintre ele, 137 sunt în București. Deci tot în privat ajung, și tot pe banii părinților care au de plătit și propriiile tratamente, chiar dacă au asigurare de sănătate.

Avem 27.649 de medici stomatologi, dar ei activează în circa 15.000 de cabinete și clinici private! 80% dintre stomatologi sunt în orașe, și aproape toți refuză să lucreze cu casa de asigurări de sănătate.

Casa de Asigurări de Sănătate a promis că anul acesta va mări plafonul și va umbla la tarife, dar asta nu înseamnă că lucrurile se vor schimba considerabil sau peste noapte.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE