Promisiuni că lucrurile vor arăta mai bine au tot fost de-a lungul anilor, însă, în continuare, foarte multe dintre gările din România sunt aproape un pericol pentru călători. Iar de halte nu s-a mai atins nimeni de zeci de ani. Există peste 900 de gări și halte, în toată țara, iar cele mai multe dintre lucrările de reabilitare prin care au trecut unele dintre ele au fost mai degrabă lucrări de peticire. Iar dincolo de construcțiile propriu-zise, mizeria e la ea acasă în mult prea multe dintre spațiile în care călătorii sunt nevoiți să-și aștepte trenul.
Urmăriți un nou episod din campania Euronews ”România pierde trenul”.
Cristian Popa, jurnalist Euronews: ”Aici este stația CFR Grădinari. Dacă mă uit, deja se vede cum s-a dus zona de perete, a rămas armătura expusă care a ruginit. Aici vedem un fir electric care duce la un bec, care nu mai e, nu mai funcționează și practic asta este sala de așteptare pentru călători. Nu mai este clanță, nu mai este nimic”.
Era sfârșitul lunii ianuarie când am ajuns în stația Grădinari din județul Giurgiu. Pe vremuri, o haltă funcțională, acum arată ca dintr-un film de groază. De altfel, întreg traseul București - Giurgiu pare abandonat.
Reporter: Asta este haltă?
Controlor de tren: Da! A fost. Aici a fost casă de bilete.
Reporter: Și oamenii când așteaptă trenul și plouă și e frig? În clădirea aia?
Controlor de tren: Ei, în clădirea aia! Stau lângă ea, acolo. Poți să stai înăuntru acolo?!
Toate aceste lipsuri îi afectează inclusiv pe angajații CFR
Ei se uită, cu tot mai puțină speranță, spre birourile din care ar trebui să vină deciziile care să le îmbunătățească viața.
Adrian Bărbulescu, jurnalist clubferoviar.ro: ”Din păcate este o ruptură mare între șefii din CFR Călători, din CFR SA, CFR Infrastructură și oamenii fac chiar ca roata să se învârtă și lucrează zi și noapte. S-a format, nu știu, un clivaj așa, o falie foarte mare între cei care se duc la birou de la 9 la 5 și cei care stau nopțile în ger sau caniculă și muncesc”.
Altă stație, aceeași situație. În Vadul Lat nici nu-ți vine să mai intri în clădire.
Cristian Popa, jurnalist Euronews: ”Vai, cum arată! Uite, aici sus! Vai de capul meu! Aici bănuiesc că era ghișeul de bilete, o fi înăuntru, dar este ca un loc pierdut în timp. Cel puțin aici avem un soi de zonă de așteptare, dacă putem zice așa. Este la fel de frig ca afară, dar cel puțin atunci când plouă nu ai o problemă. Geamurile sunt vechi, probabil înainte de `89, dar cel puțin au fost înlocuite și pe ici, pe colo cârpite”.
Angajații CFR sunt nevoiți să lucreze cu aparatură care și-ar avea locul mai degrabă într-un muzeu
Angajații CFR sunt nevoiți să lucreze cu aparatură care și-ar avea locul mai degrabă într-un muzeu decât într-o stație funcțională.
Reporter: Aveți aici instalația asta de?
Șef stație CFR, Ionela Sișu: Zeci de ani! Zeci de ani.
Reporter: După cum arată, văd că aveți și disc. Ăla este telefon?
Șef stație CFR, Ionela Sișu: Da! Dar nu mai funcționează ăsta, îl avem pe celălalt. Dar practic instalația funcționează.
În lipsa unui ajutor de la centru, oamenii se descurcă după posibilități și încearcă să-și facă singuri viața mai ușoară.
Reporter: De când nu s-au mai făcut investiții?
Șef stație CFR, Ionela Sișu: Eu am 18 ani de când sunt aici și așa am găsit. Noi am pus bani aici și ne-am luat tot ce e, un scaun, o mochetă, deci noi am pus. Bani de acasă.
Autoritățile locale au și ele posibilitatea de a investi în astfel de spații. Doar că asta nu prea se întâmplă.
Adrian Bărbulescu, jurnalist clubferoviar.ro: ”Până la urmă, este în interesul locuitorilor din comuna, din satul în care ei sunt stăpâni. Și poate că așa s-ar mai mișca un pic lucrurile”.
Iar când lucrurile nu se mișcă de la sine, le împing călătorii. Ultimul exemplu, la Baia Mare. După mai multe sesizări venite de la călători, inspectorii de la Protecția Consumatorilor au închis mare parte din clădirea gării, din cauza mizeriei și a problemelor structurale care puneau în pericol siguranța oamenilor care treceau pe acolo.
Robert Niță, director operațional CFR Călători: ”Călătorul când se prezintă prima dată și urmează să ia trenul, se prezintă în stație. Sigur, dacă imaginea stației nu este și pleci din start cu o imagine nefavorabilă pe sistemul feroviar, este greu ca noi, și operatori și orice întâlnești ulterior, să îți schimbe imaginea”.
Planuri de modernizare pentru gările din țară
Dacă haltele și gările mai mici par uitate de toată lumea, de o gură de oxigen ar putea avea parte gara monument istoric din Băile Herculane. La începutul acestui an, Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara a primit două oferte în cadrul unei licitații pentru modernizarea clădirii.
Cristian Popa, jurnalist Euronews: ”Considerată una dintre cele mai frumoase gări din România, gara de aici din Băile Herculane este o adevărată bijuterie. Construită în stil baroc, cu aceste coloane în stil roman, este într-o stare de degradare. Totuși, autoritățile spun că în curând va intra în reparații”.
Valoarea totală a contractului e între 17 și 19 milioane de lei și face parte dintr-un proiect mai amplu. 47 de stații și gări ar urma să fie reabilitate. Doar 22 de contracte au fost semnate până acum. La gara din Băile Herculane vor fi inclusiv lucrări de consolidare, iar clădirea auxiliară va deveni centru de instruire a personalului CFR. Planuri de modernizare sunt și pentru Gara de Nord.
Mircea Dorobanțu, director Muzeul CFR: ”Dacă ne uităm exact în dreptul salonului regal avem kilometrul 0. Aici, unde mă aflu eu, de aici se măsoară toate distanțele pe calea ferată din România”.
Lucrările la cea mai mare gară din țară au început în 1868, iar după patru ani ajungea aici primul tren. Câțiva ani mai târziu, autoritățile vremii au decis că amplasamentul nu e bun, așa că s-au apucat de planificat construirea unei alte gări, care trebuia să fie într-o zonă centrală a Capitalei.
Radu Drăgan, istoric: ”Înainte de 1.900 s-a făcut un concurs și, în sfârșit, s-a cumpărat un teren, unde este Facultatea de Drept acum. Dacă vă uitați pe hărțile din 1896 ale Bucureștiului, acolo, pe Cheiul Dâmboviței există Piața Gării Centrale”.
Planurile noi au însemnat însă renunțarea la modernizarea gării deja existente.
Radu Drăgan, istoric: ”Acest proiect al Gării Centrale a ținut pe loc dezvoltarea Gării de Nord. Când să facă cineva ceva la Gara de Nord, nu are rost să băgăm banii, că se face gara care era un proiect monumental”.
Mircea Dorobanțu, director Muzeul CFR: ”Ea trebuia să fie amplasată unde este Opera Română și fosta Casă Radio. Din cauza aceea, terenul acela din mijlocul orașului este gol. Acolo trebuia să fie gara. Iar ea se lega la rețea pe malul Dâmboviței și așa mai departe. Gara asta nu s-a mai construit”.
După mai multe contestații și chiar controale de la Ministerul Transporturilor, contractul pentru modernizarea Gării de Nord are acum un câștigător. Proiectul în valoare de 420 de milioane de lei este finanțat în mare parte din fonduri europene, iar lucrările ar urma să dureze patru ani. Singurul loc care mai păstrează acum imaginea de altădată a Gării de Nord este Salonul Regal.
Cristian Popa, jurnalist Euronews: ”Întreaga încăpere parcă ar fi fost sigilată în timp și păstrează elemente originale de mai bine de o sută de ani, chiar 150 de ani, cum ar fi ceasul aflat undeva pe perete care funcționează și în momentul de față”.
Mircea Dorobanțu, director Muzeul CFR: ”A fost reamenajată în 1890, datorită sosirii în țară a principelui Ferdinand care tocmai se căsătorise cu principesa Maria, iar acest salon nu a mai fost folosit ca spațiu pentru vânzarea biletelor, ci a fost amenajat în așa fel încât oaspetele să fie primit cum se cuvine”.
De-a lungul vremii, întreaga zonă a suferit destule schimbări, de la modificări de structură până la amenajări interioare și exterioare. Acum, aici ajung zilnic peste 200 de trenuri și între 10 și 15 mii de călători. În timp ce gările din țară continuă să se degradeze, autoritățile spun că au planuri mari pentru viitor.
Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor: ”Avem în pregătire și o să fie elemente noi pe un program de renovare a stațiilor CFR. Mecanismul actual pare nesustenabil, așa cum este. Sunt gări foarte mici în care nu există călători. Întreținerea acestor stații nu poate fi făcută din fondurile alocate de minister, oricum de CFR, pentru treaba asta. Autoritățile locale sunt stimulate, prin cadrul legislativ actual, să intervină și să poată să contribuie la modernizarea punctelor de oprire, de stații, gări”.
Dacă în România multe dintre gări încă arată ca-n Evul Mediu, în alte țări europene s-au găsit soluții pentru modernizarea stațiilor. Fie că vorbim de stații mici din regiunea Bruxelles sau gări importante, ca cea din Strasbourg, toate sunt gândite să facă mai ușoară viața călătorului. De la curățenie, până la echipamente moderne și legături cu celelalte mijloace de transport în comun, gările din Europa le lasă mult în urmă pe cele din România.
