România trebuie să ia decizii curajoase pentru a nu pierde miliarde de euro, bani din Planul Național de Redresare și Reziliență, a declarat Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, la Euronews România. Europarlamentarul a afirmat că una dintre soluții ar putea fi regândirea proiectelor incluse în PNRR, pentru ca o parte din finanțare să poată fi acoperită din alte finanțări europene.
De altfel, Negrescu a explicat că la nivel european, gradul de absorbție este „undeva la 50% la nivel de sumă, nu la nivelul statelor” și a lansat un avertisment pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan.
„Este ultimul tren al banilor europeni. Nu va mai exista un al doilea PNRR, cum, la fel de bine, după 2027, nu vom mai beneficia de sumele consistente de care am beneficiat până în prezent, pentru că arhitectura bugetară europeană se va schimba dramatic și noi să fim pregătiți”, a declarat Victor Negrescu.
În emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România”, Victor Negrescu a afirmat că, alături de colegii săi europarlamentari, a discutat cu președintele Nicușor Dan despre soluțiile la care ar putea recurge România pentru a crește absorbția fondurilor din PNRR.
„Noi, în primul rând, am simplificat procedura de modificare a planului. Acum, România se află în mijlocul renegocierii planului său și atunci avem nevoie de un plus de ajutor din partea Comisiei Europene pentru a putea să înlocuim proiectele care nu sunt viabile cu proiecte mature care pot fi realizate. Poate, de ce nu, să ajustăm și reformele în raport cu contextul social și economic pe care-l traversează România. (...)
Mai există o soluție pe care am prezentat-o și sper să o abordeze și președintele României. Noi putem să finalizăm proiectele care nu vor reuși să fie realizate până la finalul lunii august 2026, putem să le finalizăm cu alte programe europene, adică putem să fazăm proiectele.
Adică, trei sferturi din proiect este realizat pe PNRR și un sfert ar putea, de exemplu, să fie finalizat prin altă finanțare europeană”, a afirmat vicepreședintele Parlamentului European.
Negrescu a reamintit că România a mai recurs la această practică „de la un ciclu financiar la unul nou”.
„În contextul acesta am putea și să gândim o soluție astfel încât să accesăm și mai mulți bani din PNRR, dar să ne asigurăm că școlile, spitalele sau proiectele de infrastructură să fie finalizate tot cu bani europeni”, a afirmat Negrescu.
Extinderea tehnică a PNRR, cerută de trei sferturi din statele UE
„Atât eu, cât și ceilalți colegi ai mei i-am cerut președintelui Dan sprijinul să discute cu Ursula von der Leyen pentru a obține măcar o extindere tehnică, extindere care e cerută cam de trei sferturi în statele membre.
E adevărat, sunt si state reticente și în sensul acesta se obține măcar până la finalul lui 2026 un termen de grație, o prelungire tehnică, pentru că această prelungire tehnică ne-ar ajuta foarte mult, în mod special pentru o serie de proiecte. Menționam mai devreme spitale și proiectele de infrastructură mare, unde o lună, două, trei în plus înseamnă o gură de oxigen de care România are nevoie mai mult ca oricând”, a mai spus Negrescu.
Ce reforme nu a făcut deocamdată și de ce riscă să piardă bani din PNRR
„Sunt mai multe categorii de probleme. Avem în primul rând reformele mari, complexe. Reforma fiscală a fost extrem de greu de realizat în contextul electoral. Trebuie să venim cu o reformă viabilă, care implică automat, din nefericire, și creșteri de taxe.
În PNRR, așa cum a fost ei redactat și am atras atenția la momentul respectiv, există prevăzute acolo creștere de taxe. De exemplu, creșterea taxei privind proprietățile și aceste taxe trebuie să fie asumate.
Avem, de exemplu, legea privind salarizarea unitară. Ori acum mă întreb, sincer, dacă în contextul bugetar actual mai putem să facem o reformă a sistemului de salarizare bugetar, pentru că o astfel de reformă presupune inclusiv anumite creșteri salariale și discuțiile cu sindicatele ar fi probabil foarte dificile în contextul în contextul actual”, a explicat eurodeputatul, la Euronews România.
De ce s-a pierdut finanțarea din PNRR pentru metroul din Cluj
„În mod special la metroul din Cluj, unde din păcate, s-a pierdut finanțarea prin prisma unor greșeli administrative, de procedură făcute pe plan local de beneficiar, prin procedura de achiziție. Și sunt și proiecte unde pur și simplu trebuie să spunem lucrul ăsta, să admitem, a fost greu să găsim beneficiari, au fost contestații, a fost greu uneori să găsim materii prime.
De exemplu, aveam în PNRR în forma sa inițială, dacă nu mă înșel, o linie de metru, o linie de tren și trenul respectiv trebuia să funcționeze pe bază de hidrogen. Se pare că cei care au realizat operațiunea fie nu au știut, fie a fost foarte greu, se pară să găsească un furnizor în contextul competiției globale pentru astfel de dispozitive tehnologice
Trebuie să admitem că sunt și probleme reale pe lângă uneori, în mod clar neasumarea și neimplicarea atât a factorilor politici, cât și de foarte multe ori a celor care lucrează la nivelul sistemului public. Mă refer aici la funcționari implicate în acest proces”, a argumentat vicepreședintele Parlamentului European.
Câți bani poate România să atragă din PNRR până în 2026
„Cred că pe zona de împrumuturi din PNRR o să fim undeva la jumătate din suma disponibilă. Pe zona de granturi, avem șansa să accesăm foarte multe din aceste resurse dacă vom lua niște decizii curajoase.
Există state care au găsit tot felul de instrumente prin care au alocat acești bani către fonduri. Au creat structurile financiare împreună cu Banca lor de Investiții. Sunt foarte multe soluții la dispoziția noastră, dar trebuie curaj. Dacă avem curaj și facem mai ales reformele, avem posibilitate să ne apropiem de de o sumă consistentă, așa cum am făcut-o și pe banii europeni, undeva la 70-80% dacă facem aceste modificări curajoase.
Dacă reușim să ajungem la această valoare, România ar urma să beneficieze de o sumă de consistentă, undeva la 19 miliarde de euro din cele 28 miliarde aproximativ, disponibile pentru țara noastră.
Cred că putem să fim acolo în jur la 18, 19, 20 de miliarde de euro, dacă acum ducem lucrurile până la capăt și punem presiune pe cei care implementează proiectele și cei care sunt responsabili de reforme”, a mai spus Negrescu.
Victor Negrescu: După 2027, nu vom mai beneficia de sume consistente
La momentul actual, din nefericire, la nivel european, doar 30% dintre jaloane și cinci au fost îndeplinite. Gradul de absorbție este undeva la 50% la nivel de sumă, nu la nivelul statelor.
Sunt state care, culmea, sunt în urma noastră, care au depus fie o cerere de plată, două cereri de plată sau nu au o a treia cerere de plată verificată de Comisia Europeană. Deci sunt state care au rămas în urmă, sunt și state care excelează, dar eu mi-aș dori ca România să fie lider de pluton în ceea ce înseamnă statele care reușesc. E în interesul nostru.
Este ultimul tren al banilor europeni. Nu va mai exista un al doilea PNRR, cum, la fel de bine, după 2027, nu vom mai beneficia de sumele consistente de care am beneficiat până în prezent, pentru că arhitectura bugetară europeană se va schimba dramatic și noi să fim pregătiți”, a concluzionat el.
