Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, susține că aderarea la zona euro ar trebui să devină noul proiect de țară al României, deoarece adoptarea monedei unice „înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie”.
Victor Negrescu, europarlamentar PSD, susține că „aderarea la euro ar însemna o Românie care nu stă la periferie”.
„Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, asumat politic, instituțional și public. Acest demers se poate realiza gradual, în așa fel încât integrarea să fie bine pregătită și fără dificultăți.
Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie. Într-o Europă supusă șocurilor economice, moneda comună este un scut real. România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Plătim costurile neapartenenței fără să fim la masa unde se iau deciziile”, a scris Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, pe Facebook.
Ce avantaje ar avea România prin adoptarea monedei euro
„Țările din regiune care au adoptat moneda euro se finanțează mai ieftin, iar acest avantaj ajunge la populație. În România, dobânzile mai ridicate înseamnă credite mai scumpe, presiune pe buget și investiții amânate. Croația și Bulgaria au demonstrat că acest pas este posibil atunci când există voință politică și onestitate față de cetățeni”, a mai precizat Negrescu.
Europarlamentarul PSD a avertizat că România riscă să fie exclusă „din deciziile esențiale privind viitoarele fonduri, regulile fiscale sau marile proiecte strategice”, în cazul în care nu va adopta moneda europeană.
„Mai există un risc major: o Europă cu mai multe viteze. Zona euro își dezvoltă propriile mecanisme de finanțare și investiții, de la instrumente de stabilizare la capacități bugetare dedicate. Dacă rămânem în afara acestui nucleu, riscăm să fim excluși din deciziile esențiale privind viitoarele fonduri, regulile fiscale sau marile proiecte strategice.
Între timp, Banca Centrală Europeană își consolidează rolul internațional, iar euro devine tot mai puternic în arhitectura financiară globală. Din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, moneda unică este utilizată în 21 dintre cele 27 de state membre”, a mai precizat el.
Negrescu: România trebuie să fie în nucleul deciziilor europene
„Aderarea la euro ar însemna o Românie care nu stă la periferie. Înseamnă influență, stabilitate și costuri mai mici pentru cetățeni și economie. Este momentul să facem pașii decisivi. De aceea, împreună cu colegii din PES Activists România, vom lansa o campanie publică de informare și vom continua dialogul cu toți actorii relevanți pentru identificarea celor mai bune soluții.
România trebuie să fie în nucleul deciziilor europene, nu la marginea lor”, a concluzionat el.
Intrate amândouă în Uniunea Europeană în 2007 și devenind membre depline ale spațiului Schengen la 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au cunoscut, la 1 ianuarie 2026, o ruptură în drumul lor comun european. Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, a devenit al 21-lea membru al zonei euro. România nu are în prezent o dată oficială, fermă și asumată juridic pentru adoptarea monedei unice.
Prezent la sfârșitul lunii ianuarie la Berlin, unde s-a întâlnit cu Friedrich Merz, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat care este motivul pentru care România încă nu a adoptat moneda unică europeană.
Ilie Bolojan, premierul României: „În ceea ce privește aderarea României la zona euro, Bulgaria îndeplinește condițiile legate de componenta de deficit. Așa cum știți, România a avut în acești ani niște deficite foarte mari. Până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, acest tip de problemă nu e pe agendă. Suntem într-o situație în care ne reducem deficitele. Ținta pe anul acesta este de aproximativ 6,2 - 6,3% și ne-am angajat să reducem acest deficit în zona de 3% până în 2030.
Consider că această temă legată de aderarea României la zona euro este o temă care ar putea fi una de bază în România la alegerile parlamentare din 2028, când forțele politice ar putea să cadă pe un acord - așa cum s-a căzut în anii anteriori atunci când am aderat la Uniunea Europeană sau la NATO - asupra acestei priorități de a adera la țările din UE”.
