Donald Trump îi cheamă la Casa Albă pe giganții din industria petrolieră americană pentru a discuta planurile de exploatare a zăcămintelor de țiței din Venezuela și creșterea producției. Întâlnirea ar urma să aibă loc pe parcursul acestei săptămâni, după ce SUA l-au înlăturat de la putere pe Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie.
„Urmează calea petrolului”, a titrat presa americană arunci când Trump a spus, cu subiect și predicat, că vrea să gestioneze resursele de țiței ale Venezuelei.
Harta resurselor de țiței din Venezuela
Discuțiile sunt cruciale pentru intențiile administrației americane de al deschide sectorul petrolier din Venezuela pentru marile corporații americane, după două decenii de la expulzarea acestora din țara sud-americană. Trump vrea să dețină controlul asupra operațiunilor energetice ale statului din America latină care deține cele mai mari rezerve descoperite de țiței la nivel mondial.
Anunțul Casei Albe de a implica corporațiile din energie în exploatările sin Venezuela au avut efecte imediate la bursa de valori. Acțiunile giganților petrolieri au crescut simțior, iar în unele cazuri, chiar cu 5 procente.
Venezuela se anunță a fi un adevărat El Dorado pentru Donald Trump, care a și anunțat, după capturarea lui Maduro, că SUA vor investi masiv în industria petrolieră de acolo.
La o primă vedere, Trump are dreptate, pentru că Venezuela deține cele mai mari rezerve de țiței din lume și, totuși, contribuie cu 1% la producția mondială. Asta se va schimba, promite Donald Trump, bazându-se și pe capacitatea rafinăriilor de pe coasta Golfului Mexic, redenumit de Trump Golful Americii.
Cătălin Lența, jurnalist Euronews: „Donald Trump a redescoperit bogăția Americii de Sud, pentru că acolo există petrol și gaz natural în cantități foarte mari. Vorbim acum doar de Venezuela, o țară nu foarte întinsă, dar norocoasă din punct de vedere al resurselor.
Datele oficiale arată că rezerva Venezuelei este de peste 300 de miliarde de barili exploatabili. Ce înseamnă acest lucru? 77 de miliarde de barili sunt rezervele convenționale, adică un petrol de o calitate superioară, mai fluid și care poate fi extras relativ ușor. O cantitate impresionantă, adică 270 de miliarde de barili de petrol, reprezintă rezervele de petrol greu recuperabil. E un petrol de bună calitate, dar care implică costuri destul de mari, pentru că trebuie făcută o injecție de abur sau de solvent și apoi să poată fi extras. Și mai există o rezervă imensă, 930 de miliarde de barili, e vorba de petrolul greu, nerecuperabil. Dar acest lucru este valabil la ora actuală, cu tehnologiile pe care le avem acum.
Cum e împărțit petrolul în Venezuela? Avem o zonă extrem de bogată, care se numește centura Orinoco, pentru că există fluviul Orinoco aici. Sunt și alte câmpuri petroliere răspândite prin toată țara, dar aici a fost și o problemă, pentru că ce are Venezuela nu rămâne doar sub Venezuela, ci există și sub țări vecine. La un moment dat, Venezuela chiar intenționa acțiuni militare pentru a pune mâna pe aceste câmpuri petroliere.
Din cenrura Orinoco, petrolul e dus, prin oleoducte, în zona Mării Caraibelor, pentru că există rafinării pe coastă. Sunt cel puțin cinci în stare de funcționare, dar care au nevoie de tehnologie nouă. Iar din rafinări, se duce apoi în terminalele de încărcare cu petrol, care e trimis în toată lumea. Venezuela exporta foarte puțin pentru că e foarte costisitor să scoți petrol, iar Venezuela e o țară într-o sărăcie extremă.
Mai există în Venezuela o zonă foarte bogată în petrol, Maracaibo. E un lac în nord-vestul țării, cu câmpuri petroliere. Foarte multe sunt chiar pe lacul Maracaibo, sunt adevărate insule de sonde care scot petrolul de acolo. Mai există și ceva gaz, dar cantități nesemnificative. De aceea, și în în zona Maracaibo era un oleoduct care mergea spre coastă și acolo era petrolul rafinat și prelucrat și apoi trimis către alte țări din lume."
