Prețurile petrolului a înregistrat o scădere în prima parte a ședinței de luni, însă se află acum în ușoară creștere, după intervenția Statelor Unite în Venezuela pentru capturarea liderului Nicolas Maduro. OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) a confirmat decizia de a menţine nivelul de producţie până în aprilie.
De altfel, preşedintele american Donald Trump i-a a cerut noii lidere venezuelene, Delcy Rodriguez, „acces total” la resursele naturale ale Venezuelei.
Prețul petrolului Brent, de referinţă în Europa, era în creştere cu 0,43% și a depășit 61 dolari/baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI), de referinţă în SUA, urca cu 0,49%, oscilând în jurul valorii de 57,6 dolari/baril, arată datele Bloomberg, consultate de EFE.
În primele momente ale sesiunii de tranzacționare, preţurile petrolului se majoraseră, apoi au înregistrat scăderi, pentru ca, ulterior, să se consemneze cotaţii în uşoară creştere, ceea ce reflectă indecizia pieţei petrolului.
Cum a influențat intervenția SUA în Venezuela companiile americane
Potrivit AP, acțiunile marilor companii americane din sectorul energetic au înregistrat luni o creștere semnificativă, după ce președintele Donald Trump a anunțat planuri de preluare a controlului asupra industriei petroliere din Venezuela pe care o vor revitaliza companiile americane.
Deși este puțin probabil ca acțiunea SUA să aibă un impact imediat asupra prețurilor petrolului brut, având în vedere surplusul actual de pe piață, aceasta ar putea afecta piețele în domeniul energiei.
Industria petrolieră din Venezuela se află într-o stare de degradare după ani de neglijare și sancțiuni internaționale. Unii analiști din industria petrolieră consideră că Venezuela ar putea dubla sau tripla producția actuală de aproximativ 1,1 milioane de barili de petrol pe zi și ar putea readuce țara la nivelurile istorice de producție relativ rapid, în timp ce alții consideră că drumul de parcurs este mult mai lung.
„Deși administrația Trump a sugerat că marile companii petroliere americane vor intra în Venezuela și vor cheltui miliarde pentru a repara infrastructura, noi credem că riscurile politice și de altă natură, împreună cu prețurile relativ scăzute ale petrolului, ar putea împiedica acest lucru să se întâmple în curând”, a scris Neal Dingmann de la banca de investiții William Blair.
Schimbarea semnificativă a producției venezuelene va necesita mult timp și milioane de dolari pentru îmbunătățirea infrastructurii.
Orice investiție în infrastructura energetică venezueleană în acest moment ar avea loc într-o piață energetică globală slăbită. Prețurile petrolului brut în SUA au scăzut cu 20% față de anul trecut. Prețul unui baril de petrol brut de referință din SUA nu a depășit 70 de dolari din iunie și nu a atins 80 de dolari pe baril din vara anului 2024.
Trump vrea acces total asupra resurselor din Venezuela
De altfel, preşedintele american Donald Trump a cerut duminică noii lidere venezuelene, Delcy Rodriguez, „acces total” la resursele naturale ale Venezuelei.
"Ceea ce avem nevoie (de la Delcy Rodriguez) este acces total. Acces total la petrol şi alte lucruri din ţară care să ne permită să o reconstruim", a spus Trump, potrivit Agerpres.
Unul dintre principalele interese ale Administrației de la Washington este rafinarea petrolului greu al Venezuelei, ţara cu cele mai mari rezerve din lume, în rafinăriile americane, a explicat secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.
„Rafinăriile noastre de pe coasta Golfului SUA sunt cele mai potrivite pentru a rafina acest ţiţei greu. De fapt, a existat o penurie de ţiţei greu la nivel mondial şi, de aceea, consider că va fi o cerere enormă şi interes din partea industriei private, dacă i se va da oportunitatea de a o face”, a afirmat Rubio la ABC News.
Cu câteva ore înainte, OPEC+, ce grupează membrii OPEC şi alte puteri petroliere, precum Rusia, a confirmat decizia de a menţine stabilă oferta sa de petrol cel puţin până în aprilie, fără a reacţiona la capturarea preşedintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, de către SUA.
Decizia a fost luată în cadrul unei scurte teleconferinţe ce a avut loc duminică, la care au participat miniştrii Energiei şi Petrolului din Arabia Saudită, Rusia, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Kazahstan, Algeria şi Oman.
Aceste opt ţări sunt cele care în 2023 au aplicat reduceri voluntare ale producţiei pentru a susţine preţurile. Însă, în aprilie 2025 au început să inverseze treptat acest trend prin creşteri lunare, ceea ce a reprezentat o schimbare strategică pentru a-şi recupera cota de piaţă.
Creşterea totală în perioada aprilie-decembrie a ajuns la 2,9 milioane barili pe zi (mbz), ceea ce reprezintă aproape 2,8% din producţia mondială.
