România luptă cu un deficit bugetar uriaș, de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană. Pentru 2025, Comisia Europeană estimează o scădere spre 8,6%, iar scenariile optimiste vorbesc chiar de un nivel de 7,5%. Guvernul Bolojan a început să aplice măsuri fiscale dure pentru a strânge bani la buget, dar adevărata soluție ar putea veni din modele est-europene. Polonia a reușit să reducă deficitul prin digitalizarea colectării taxelor și schimbarea poverii fiscale de pe muncă pe consum. Cehia a combinat consolidarea bugetară cu investiții masive în digitalizare și infrastructură, iar Estonia, devenită campioana administrației digitale, a redus drastic costurile publice și a câștigat încrederea investitorilor. România e acum în fața unei alegeri: să continue cu austeritate sau să facă reforme inteligente, după rețete care deja au dat rezultate în regiune.
Între foarfeca austerității și cheia reformei
Polonia a accelerat dezvoltarea companiilor proprii prin programe masive. Conform unui studiu publicat în septembrie 2024, din 2004 până în 2023, exporturile ajustate cu inflația ale Poloniei s-au triplat.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială: „Polonia reușește, prin diverse inițiative de tip parteneriat public-privat. Noul aeroport despre care se discută pentru a elibera un pic din traficul de pe aeroportul din Varșovia... Politicienii polonezi și le-au asumat, indiferent de partid sau de cine este la putere.”
Conform barometrului marii companii de audit Ernst & Young, doar 58% dintre investitori și manageri mai cred că atractivitatea României pentru afaceri va crește în următorii ani — un nivel mult sub nivelul țărilor vecine din Europa Centrală și de Est. În același timp, peste 40% dintre companii se declară îngrijorate de instabilitatea fiscală și de lipsa de predictibilitate legislativă.
Valentina Saygo, președinta Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate: „Vorbim despre o economie care este bazată pe o legislație reactivă care îi pedepsește și îi bagă pe toți în aceeași oală. Toți suntem evazioniști, prin urmare toți merităm să fim pedepsiți.”
Un alt mod eficient prin care România poate să își pună economia pe picioare este să atragă mai mulți investitori străini. În 2024, au intrat în țară investiții de aproape 5,7 miliarde de euro, chiar dacă suma a fost cu 14% mai mică decât în anul precedent. Partea bună? Numărul de proiecte noi a crescut spectaculos, cu 57%, cel mai mare salt din toată Europa Centrală și de Est. Totuși, în primele luni ale acestui an, investițiile străine au scăzut în România cu 30%.
Radu Magdin, analist politic: „Noi fiind scufundați de peste un an și ceva în diferite exerciții electorale, alegi locale, europene, parlamentare, prezidențiale anulate, după aceea prezidențiale din nou, această volatilitate face natural comunitățile de investitori să-și frâneze investițiile. Pentru că până la urmă, până nu știi cine e la putere, de ce tu, investitor deja prezent, te-ai grăbi să faci o nouă mare investiție, de ce tu, un investitor nou, nu te-ai grăbi să intri în România? Când o nouă guvernare poate aduce, de exemplu, un nou cadrul fiscal.”
Slovacia sau Cehia, participând la târguri internaționale, au reușit să atragă investiții mari în tehnologie și industrie verde, creând locuri de muncă bine plătite și bani la buget.
Radu Magdin, analist politic: „La târguri internaționale și la diferite evenimente, România apare cu tot felul de pliante, poze și alte, de parcă suntem în anii '90.”
Statul român cheltuie zeci de de milioane de euro pentru salariile și chiriile a 250 de angajați ai Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior - ARICE. Paradoxul este că unii dintre atașații pe lângă ambasadele României nici măcar nu vorbesc limba engleză și nici limba țărilor în care sunt detașați, a declarat în exclusivitate pentru Euronews România, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu.
Oana Țoiu, ministrul de Externe: „Anul trecut au cheltuit 27 de milioane de euro în total. Ideea nu este greșită cu totul, pentru că nevoia este reală de euro. (n.r. Pentru ce au cheltuit?) Pentru funcționarea lor. Prepondent, resurse umane și chirii.”
Guvernul pregătește acum Pachetul 3, dar aici nu ar mai fi vorba doar de austeritate. România are nevoie o schimbare de viziune: cum tratăm capitalul autohton și cum atragem capitalul străin. Experții în economie și antreprenorii atrag atenția că a venit momentul să regândim mecanismele, să ridicăm plafoanele de control și să scurtăm procedurile acolo unde nu există riscuri de securitate.
Unde sunt banii dumneavoastră?
Cum a fost posibil să rămână statul fără bani? În următoarele zile, Euronews România va evidenția riscurile unei colectări ineficiente, va evalua impactul măsurilor de austeritate și va prezenta exemple de bune practici din alte ţări care şi-au protejat economia, companiile și cetățenii.
Rămâne însă întrebarea esențială: unde sunt banii dumneavoastră?
