Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

România, conectată la Europa prin trenuri de mare viteză până în 2040? Ce planuri are UE și cât ar putea dura drumul spre Budapesta

Parlamentul European cere statelor membre să accelereze dezvoltarea rețelei feroviare de mare viteză, care ar urma să conecteze capitalele Uniunii Europene până în 2040.

Pentru România, planul vizează legături mai rapide cu Budapesta și Sofia, iar timpul de călătorie spre capitala Ungariei ar putea fi redus cu peste șase ore, potrivit eurodeputaților români citați de Agerpres.

Raportul de inițiativă proprie a fost adoptat marți, 20 octombrie, la Strasbourg, și solicită statelor membre să grăbească pregătirea proiectelor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare. Demersul vine după ce Comisia Europeană a prezentat, în noiembrie 2025, o strategie pentru conectarea tuturor capitalelor UE prin trenuri de mare viteză.

Potrivit eurodeputatului Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism a Parlamentului European, proiectele vizează trenuri care să circule cu cel puțin 250 km/h pe o rețea feroviară modernă.

„Asta înseamnă că trebuie să unim Bucureștiul cu Budapesta, cu Sofia. Câștigăm pe timpul de deplasare de la București la Budapesta peste șase ore”, a declarat acesta.

Cât ar putea dura călătoria București–Budapesta

Potrivit estimărilor prezentate de eurodeputatul Gheorghe Falcă, dezvoltarea infrastructurii de mare viteză ar putea reduce durata călătoriei dintre București și Budapesta de la aproximativ 15 ore la circa 6 ore și 15 minute.

În cazul traseului București–Sofia, timpul de deplasare ar putea scădea de la aproximativ 10 ore și 15 minute la circa șase ore.

Aceste intervale sunt estimări condiționate de realizarea investițiilor necesare și de coordonarea proiectelor între state. Ele nu reprezintă durate de călătorie disponibile în prezent și nici un calendar garantat pentru introducerea trenurilor de mare viteză.

Falcă a precizat că România a realizat deja studiul de traseu pentru legăturile spre Budapesta și Sofia. În plus, România, Bulgaria și Grecia au semnat recent un acord de parteneriat pentru pregătirea unor proiecte de infrastructură, care ar include și construirea a trei poduri noi peste Dunăre.

Investiții de sute de miliarde de euro până în 2040

Dezvoltarea rețelei feroviare europene va necesita investiții suplimentare estimate la aproximativ 340–350 de miliarde de euro până în 2040, potrivit declarațiilor eurodeputaților români.

Pentru ca România să poată beneficia de finanțarea europeană, este necesară accelerarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate și pregătirea unor proiecte mature, care să poată fi implementate.

Gheorghe Falcă a atras atenția că România are întârzieri inclusiv în dezvoltarea infrastructurii feroviare de viteză medie și că pregătirea administrativă a proiectelor va fi esențială pentru atragerea fondurilor disponibile.

Raportul adoptat de Parlamentul European reprezintă o solicitare politică adresată statelor membre, nu o garanție că toate lucrările vor fi finalizate până în 2040.

Călătorii mai rapide între București și marile capitale europene

Eurodeputatul Ștefan Mușoiu, membru al aceleiași comisii parlamentare, susține că dezvoltarea transportului feroviar de mare viteză ar putea contribui la reducerea diferențelor de infrastructură dintre Europa de Vest și Europa de Est.

Unul dintre obiectivele sale este ca o călătorie cu trenul de la Paris sau Madrid la București să poată fi făcută în mai puțin de 24 de ore.

Mușoiu a subliniat însă că trenurile de mare viteză trebuie să fie și accesibile financiar, nu doar rapide. În opinia sa, diferențele de fiscalitate dintre transportul feroviar și cel aerian ar trebui analizate pentru a încuraja călătoriile cu trenul.

Dezvoltarea rețelei ar putea aduce beneficii și economiei europene. Potrivit datelor citate de eurodeputatul român, industria feroviară generează anual venituri de aproximativ 45 de miliarde de euro și susține circa două milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE