Rezultatele unui studiu de analiză a literaturii științifice realizat de cercetătorii ICECHIM București au fost prezentate pentru prima dată public în România, luni, 19 octombrie, în cadrul unui eveniment științific organizat la POLITEHNICA București. Cercetarea, publicată în revista științifică internațională Toxics, arată că aerosolii produselor din tutun încălzit analizate conțin, în general, niveluri semnificativ mai scăzute ale multor substanțe toxice asociate arderii, comparativ cu fumul țigărilor convenționale. Concluziile se bazează pe o analiză sistematică a 21 de studii și evidențiază modul în care absența arderii modifică profilul chimic al emisiilor.
Lucrarea, publicată în 2026 în urma unui proces de evaluare peer-review, este semnată de Roxana Ioana Matei, Anda Maria Baroi, Toma Fistos, Irina Fierăscu și Radu Claudiu Fierăscu. Rezultatele au fost prezentate de Radu Claudiu Fierăscu, director tehnic al ICECHIM București și coautor al lucrării, în cadrul evenimentului organizat de Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii a Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București.
Ce se schimbă atunci când tutunul este încălzit, nu ars
Spre deosebire de țigările convenționale, unde arderea tutunului generează fum, produsele din tutun încălzit formează un aerosol fără arderea tutunului. Această diferență influențează tipurile și cantitățile de substanțe chimice eliberate.
În cele 21 de studii analizate de autori, multe dintre substanțele asociate arderii au fost identificate la niveluri mai scăzute în aerosolii produselor din tutun încălzit decât în fumul de țigară. Pentru monoxidul de carbon au fost raportate reduceri de până la aproximativ 95%, iar pentru benzen și 1,3-butadienă majoritatea studiilor au indicat reduceri de peste 90%. Au fost raportate și niveluri cu 80–95% mai scăzute pentru compuși carbonilici precum formaldehida, acetaldehida și acroleina, în anumite condiții experimentale.
Reducerea nu înseamnă însă eliminare: aerosolul conține în continuare nicotină și alți compuși cu relevanță toxicologică, inclusiv compuși carbonilici, nitrozamine specifice tutunului, compuși fenolici și metale în urme. Profilul chimic al aerosolului este, prin urmare, diferit de cel al fumului de țigară, iar autorii studiului susțin că trebuie evaluat prin metode adaptate acestei categorii de produse.
O analiză care merge dincolo de cele nouă substanțe prioritare
Una dintre concluziile studiului este că evaluarea produselor din tutun încălzit ar trebui să depășească lista celor nouă substanțe toxice prioritare ale Organizației Mondiale a Sănătății. Autorii propun un panel extins de 20 de substanțe, selectate în funcție de relevanța toxicologică și pentru reglementare, frecvența detectării și posibilitatea măsurării lor în laborator.
Panelul include monoxid de carbon, compuși carbonilici și organici volatili, nitrozamine specifice tutunului, hidrocarburi aromatice policiclice, compuși fenolici și metale. Noutatea este și una practică: panelul este conceput pentru a putea fi utilizat în laborator și pentru a facilita comparații mai consistente între evaluări.
Cum trebuie interpretate rezultatele
Studiul analizează compoziția chimică a aerosolului, nu efectele clinice pe termen lung, pentru care sunt necesare și date toxicologice, clinice și epidemiologice.
Din perspectiva politicilor publice și a reglementării, studiul evidențiază necesitatea unei abordări diferențiate între produsele din tutun încălzit și țigările convenționale, având în vedere diferențele semnificative dintre profilurile chimice ale emisiilor acestora. Autorii propun utilizarea unui panel extins de 20 de substanțe, care să permită evaluarea mai precisă a particularităților fiecărei categorii de produse și comparații mai riguroase între acestea. O astfel de abordare ar putea contribui la dezvoltarea unor metode de testare și evaluare adaptate diferențelor dintre produsele care încălzesc tutunul și cele care îl ard, fără ca diferențele de compoziție chimică să poată fi echivalate automat cu o reducere a riscurilor pentru sănătate.
Cercetarea evidențiază astfel importanța absenței arderii în modificarea compoziției chimice a emisiilor și oferă o bază metodologică pentru evaluări viitoare, inclusiv pentru studierea efectelor utilizării produselor din tutun încălzit pe termen lung.
