600 de miliarde de dolari este miza reconstrucției Ucrainei. România are graniță directă, port la Marea Neagră și companii care ar putea câștiga contracte uriașe. Riscăm, însă, să pierdem miliarde în fața competitorilor europeni pentru că nu avem nici măcar o strategie.
România vrea să atragă investiții pentru reconstrucția Ucrainei, dar nu are încă o strategie clară
România vrea să devină poarta de intrare pentru investițiile în Ucraina. Construcții, logistică și energie – domenii în care companiile românești ar putea obține contracte importante. Numai că, deocamdată, autoritățile recunosc că trebuie să facă mai mult pentru a se pregăti de competiție.
Dan Neculăescu, ministrul de externe: „Cred că România, ca stat care are o graniță de peste 600 de kilometri cu Ucraina, este cel mai bine situată să acționeze ca un hub și că putem proiecta din România o serie de interese, în primul rând românești, și ale companiilor românești care să se implice în Ucraina. Dar, în același timp, putem acționa ca un hub pentru celelalte state și pentru parteneri care să poată veni în România, să investească și să acționeze din România”.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: „Trebuie create instrumente flexibile, trebuie finanțare predictibilă. EximBank trebuie să continue să-și diversifice și să creeze instrumente sofisticate. Dacă nu reușim să anticipăm aceste oportunități, la momentul în care se întâmplă, suntem întârziați”.
Fără o strategie națională, fără un responsabil dedicat și fără sprijin concret pentru firme, reconstrucția Ucrainei ar putea deveni o oportunitate ratată pentru România.
George Scutaru a atras atenția că România riscă să piardă oportunitățile economice oferite de reconstrucția Ucrainei, în condițiile în care alte state, precum Polonia, au deja mii de companii active pe piața ucraineană. Acesta a subliniat că procesul de reconstrucție este deja în desfășurare, iar firmele străine beneficiază de sprijinul propriilor guverne pentru a investi în Ucraina.
George Scutaru, director New Strategy Center: „Reconstrucția Ucrainei [...] este ca un fel de Fata Morgana. Ne apropiem de ea și dispare, e ceva blurat, am vrea să atingem, dar nu putem, pentru că timpul e departe de noi. E mai departe pentru că noi nu înțelegem ce se întâmplă de fapt în Ucraina, sunt foarte puține informații, ajutorul din partea statului român nu prea a existat pe acest subiect.”
Polonia are peste 3.000 de companii prezente pe piața ucraineană. [...] Sunt demnitari cu care am discutat, foști demnitari cu care am discutat și spun că România trebuie să fie prezentă când războiul încetează. Trebuie să înțelegem că reconstrucția are loc sub ochii noștri. Sunt companii care investesc cu sprijinul statului lor în spate”.
România sprijină Ucraina în domeniul securității cibernetice. Reintegrarea veteranilor, o provocare după război
În schimb, în domeniul securității cibernetice există deja colaborări. Dan Câmpean, directorul DNSC, a explicat că România colaborează deja cu autoritățile ucrainene în domeniul securității cibernetice, prin promovarea unor soluții tehnologice dezvoltate de companii românești, care ar putea înlocui tehnologiile utilizate în prezent de Ucraina.
Dan Câmpean, director DNSC: „Am avut discuții aplicate cu autorități ucrainene legate de necesitatea înlocuirii unor tehnologii pe care Ucraina le folosește cu tehnologii provenite din lumea occidentală. Aceste soluții vin de la firme românești, sunt susținute de DNSC. Îi punem în contact”.
Reconstrucția Ucrainei nu înseamnă doar șantiere și investiții. George Scutaru, directorul New Strategy Center, a avertizat că reintegrarea în societate a peste 600.000 de veterani ucraineni va reprezenta una dintre marile provocări după încheierea războiului. În lipsa unor măsuri eficiente, există riscul ca o parte dintre aceștia să ajungă în structuri de criminalitate organizată.
George Scutaru, director New Strategy Center: „Una din marile provocări ale Ucrainei după război: cum va reintegra în societate peste 600.000 de veterani care au bune abilități militare și vor să se întoarcă în societatea civilă. Dacă nu vor fi reintegrați [...] pot să devină parte a unor structuri de criminalitate organizată”.
Comisia Europeană propune alocarea a 100 de miliarde de euro înn viitorul buget al Uniunii pentru reconstrucția Ucrainei.
