Un vortex polar, care se formează în această perioadă în zonele arctice, ar putea să ne aducă cea mai rece iarnă din ultimii 40 de ani, potrivit meteorologilor de la Sever Weather Europe. Chiar dacă nu pot vorbi deocamdată despre o prognoză pentru întreg sezonul de iarnă, meteorologii Agenției Naționale de Meteorologie nu exclud probabilitatea de apariție a fenomenelor extreme.
În direct la Euronews România, Florinela Georgescu, director prognoze ANM, a explicat că meteorologii nu a căzut deocamdată de acord asupra unei prognoze pentru întreaga iarnă, conform programului Copernicus al Comisiei Europene, modelele care realizează prognoze pe o durată lungă.
„Cea mai probabilă părere este însă deocamdată aceea că iarna care se apropie ar putea fi pentru mare parte a continentului și în special pentru zona țării noastre, o iarnă cu temperaturi ușor peste normalul fiecărei luni în parte și, pe de altă parte, un regim apropiat de normal al precipitațiilor în partea de sud-est a continentului. Aceasta înseamnă deocamdată o privire mai detaliată care o putem avea pentru luna noiembrie, luna care se apropie.
Pentru următoarele patru săptămâni, temperaturi care să se încadreze în general ca valori maxime între 6 și 14-15 grade în următoarele două săptămâni. Apoi, sigur în scădere pe măsură ce ne apropiem de luna decembrie.
Pe de altă parte, luna decembrie poate aduce și temperaturi maxime negative, sub 0 grade, ceea ce nu înseamnă însă că ieșim dintr-un regim firesc de evoluție a iernii în țara noastră”, a afirmat Florinela Georgescu, meteorolog ANM.
Meteorolog ANM: „Nu trebuie să excludem o probabilitate a apariției unor fenomene severe”
„Din punct de vedere al precipitațiilor, un regim normal înseamnă că putem aduna în săptămânile viitoare cantități de 30-50 de l/m2, dar semnalul este că s-ar putea să avem și perioade lungi fără precipitații.
Înaintând înspre iarnă, cantitățile de precipitații de așteptat vor fi din ce în ce mai mici, pentru că lunile de iarnă sunt unele caracterizate de mai puține precipitații. Totuși, niciodată într-o estimare pe o durată mai lungă nu trebuie să excludem o probabilitate a apariției unor fenomene severe, specifice și ele zonei geografice a țării noastre și pentru sezonul de iarnă, prin acesta înțeleg viscolele care deja pot apărea spre sfârșitul lunii noiembrie și intervale cu temperaturi coborâte, perioadele cu ger, care iarăși sunt posibile spre sfârșitul lunii noiembrie.
O privire de ansamblu de genul celei care caracterizează toată iarna care urmează într-o singură caracteristică, trebuie să vă spun că niciodată iarna nu evoluează la fel în toată emisfera nordică și nici măcar la nivelul continentului european nu putem vorbi despre un regim constant coborât al temperaturilor pentru toată regiunile continentului și nici de un regim al precipitațiilor, de asemenea, la fel pentru toate regiunile continentului”, a mai precizat meteorologul.
„Nu au lipsit episoadele cu temperaturi foarte scăzute sau cu viscole mai puternice în unele zone ale țării”
„Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul lunii noiembrie, estimări pentru iarna care urmează încep și ele să fie mai precise, iar probabilitatea de apariție a fenomenelor extreme nu trebuie să excludem niciodată. Am văzut și iarna trecută sau în fiecare din iernile trecute care, chiar dacă în ansamblu le-am caracterizat ca fiind blânde, nu a lipsit în nicio iarnă, nu au lipsit episoadele cu temperaturi foarte scăzute sau cu viscole mai puternice în unele zone ale țării.
De exemplu, să ne amintim faptul că în luna februarie a acestui an, chiar în ultima lună de iarnă, am avut o perioadă de ger, o perioadă cu temperaturi foarte scăzute și chiar și luna martie a avut un scurt episod cu temperaturi foarte scăzute în a doua parte a lunii martie”, a concluzionat ea.
