Uniunea Europeană analizează noi măsuri pentru protejarea copiilor în mediul online, inclusiv restricționarea accesului minorilor la rețelele sociale, scrie Euronews.com.
În paralel, o coaliție formată din peste 150 de organizații propune dezvoltarea unor platforme europene alternative la serviciile marilor companii de tehnologie. Inițiativa apare în contextul în care interdicțiile impuse în unele țări întâmpină dificultăți juridice și ridică întrebări privind verificarea vârstei utilizatorilor.
Australia își apără în instanță interdicția prin care persoanele sub 16 ani nu mai pot deține conturi pe rețelele sociale. Este prima măsură de acest fel la nivel mondial, însă eficiența ei este contestată.
Reddit și organizația pentru drepturi digitale Digital Freedom Project susțin că interdicția încalcă libertatea constituțională implicită de comunicare politică. Din decembrie, aproximativ cinci milioane de conturi au fost închise în baza noilor reguli, însă miniștrii australieni recunosc că măsura nu a avut rezultatele așteptate și că mulți copii reușesc să ocolească verificările de vârstă.
Franța a întâmpinat deja obstacole juridice. În august, Consiliul Constituțional francez a anulat prevederile esențiale ale interdicției privind accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. Judecătorii au considerat că legea avea un domeniu de aplicare prea larg și nu oferea suficiente garanții privind verificarea vârstei, care ar fi afectat inclusiv utilizatorii adulți.
Președintele Emmanuel Macron a cerut guvernului să pregătească o variantă mai restrânsă a legii.
Alte state europene continuă însă să analizeze sau să pregătească astfel de restricții. Grecia intenționează să interzică accesul copiilor sub 15 ani începând din ianuarie 2027, iar Danemarca, din iulie 2027. Spania dezbate o limită de vârstă de 16 ani, în timp ce Regatul Unit este așteptat să introducă o interdicție anul viitor.
În septembrie, Comisia Europeană a prezentat proiectul Kids Act, care ar interzice crearea conturilor pe rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și ar limita accesul adolescenților de 13 și 14 ani.
Peste 150 de organizații vor să construiască alternative europene la marile rețele sociale
În paralel cu dezbaterile privind interdicțiile, la Berlin a fost lansată miercuri o inițiativă care propune o altă soluție: dezvoltarea unor rețele sociale europene, deschise și descentralizate, controlate de comunitățile care le folosesc.
European Social Association reunește peste 150 de organizații, printre care se numără și Mastodon. Scopul asociației este să coordoneze dezvoltarea unor alternative europene la platformele deținute de marile companii de tehnologie.
„Europa are nevoie de o infrastructură socială deschisă, interoperabilă și gestionată de comunități, care să reflecte valorile sale democratice și să servească interesul public”, au declarat coordonatorii inițiativei, Michael Foster și Björn Staschen.
Ideea beneficiază de susținere la nivelul Comisiei Europene. Strategia Open Source, publicată în iunie, identifică rețelele sociale descentralizate drept unul dintre cele patru domenii în care instituția vrea să sprijine dezvoltarea unor alternative europene. Celelalte domenii sunt serviciile cloud, instrumentele de lucru și serviciile de e-mail securizate.
„Salutăm, desigur, dezvoltarea platformelor europene de social media”, a declarat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, pentru Euronews Next.
Acesta a explicat că strategia urmărește dezvoltarea unor soluții tehnologice independente, reducerea dependențelor tehnologice și extinderea alternativelor open-source în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și tehnologiile de internet.
Regnier a precizat că instituția sprijină startupurile și acceleratoarele de afaceri, însă nu a anunțat finanțări sau proiecte concrete dedicate dezvoltării rețelelor sociale europene.
Ar putea fi afectate și platformele descentralizate, precum Mastodon?
Cele două direcții de reglementare ar putea intra în conflict. Interdicția din Australia vizează zece platforme comerciale mari, de la TikTok la YouTube. În schimb, legea franceză, ulterior anulată, avea un domeniu de aplicare mult mai larg: includea orice serviciu prin intermediul căruia utilizatorii puteau comunica sau distribui conținut.
O astfel de definiție ar fi putut afecta inclusiv rețelele administrate de comunități, precum Mastodon.
Comisia Europeană susține că proiectul Kids Act evită o asemenea abordare extinsă. Enciclopediile online, platformele educaționale și publicațiile digitale ar fi exceptate, iar conținutul care poate fi accesat fără crearea unui cont ar rămâne disponibil.
„Toate serviciile online vor trebui să demonstreze că sunt sigure pentru minori. Inversăm sarcina probei”, a declarat Thomas Regnier.
Conform propunerii europene, copiii sub 13 ani nu ar putea avea conturi pe rețelele sociale. Pentru adolescenții de 13 și 14 ani, părinții ar putea crea conturi limitate, de tip „mini-cont”, iar accesul la conturi complete ar fi permis începând cu vârsta de 15 ani.
Comisia nu a precizat dacă aceste reguli s-ar aplica în același mod rețelelor descentralizate și platformelor comerciale mari.
Verificarea vârstei, o provocare pentru platformele mici
O altă problemă este verificarea vârstei utilizatorilor. Marile companii de tehnologie au resursele necesare pentru a dezvolta și implementa sisteme de verificare, însă platformele administrate de voluntari ar putea întâmpina dificultăți în a suporta aceste costuri.
Uniunea Europeană dezvoltă o aplicație gratuită pentru verificarea vârstei, concepută astfel încât să protejeze datele personale ale utilizatorilor. Comisia Europeană estimează că aceasta va fi disponibilă până la sfârșitul anului.
UE vrea să limiteze și funcțiile care creează dependență
Dincolo de restricțiile privind vârsta, proiectul Kids Act vizează și anumite funcții ale platformelor care pot încuraja utilizarea excesivă a rețelelor sociale.
Printre acestea se numără derularea infinită a conținutului, mecanismele de recompensare și notificările trimise în timpul nopții.
Platformele care nu respectă regulile ar putea primi amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală. Tot în această săptămână, un parlamentar olandez a propus interzicerea funcțiilor de design considerate nocive și care pot crea dependență.
Indiferent dacă Europa va alege să restricționeze accesul copiilor la platformele existente, să dezvolte alternative proprii sau să combine cele două soluții, regulile și modul de funcționare al rețelelor sociale sunt pe cale să se schimbe.
