UE se grăbește să-și adapteze poziția în materie de apărare la amenințarea reprezentată de Rusia, în contextul incertitudinii privind continuarea sprijinului militar pentru Ucraina din partea SUA. Comisia Europeană a prezentat, marți, o serie de măsuri prin care speră să reducă birocrația din sectorul apărării și să determine relansarea semnificativă a producției în blocul comunitar.
Așa-numitul „Simplification Omnibus” include măsuri pentru accelerarea procesului de autorizare a companiilor din domeniul apărării, facilitarea circulației transfrontaliere prin lanțul de aprovizionare, precum și diverse orientări pentru îmbunătățirea accesului la finanțare și la substanțe chimice periculoase.
UE nu are fonduri suficiente pentru a relansa producția în domeniul apărării
Totul vine la trei luni după lansarea planului „Readiness 2030”, care vizează creșterea producției și a desfășurării capacităților militare critice de care UE are nevoie până în 2030, atunci când agențiile de informații consideră că Rusia ar putea fi în măsură să atace o altă țară europeană.
Propunerea prevedea investirea a până la 800 de miliarde de euro în acest sector în următorii patru ani, prin relaxarea normelor fiscale și acordarea de împrumuturi de către Comisie din fondurile strânse pe piețe.
„Totuși, banii nu sunt suficienți dacă birocrația tradițională, care poate fi potrivită în timp de pace, va distruge eforturile industriale de creștere a producției. Acum avem nevoie de reguli care să ofere industriei, forțelor armate și investitorilor rapiditate, previzibilitate și amploare”, a declarat comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius.
Una dintre propunerile importante din ultimul pachet este ca statele membre să creeze un punct unic de contact pentru companiile din domeniul apărării care să depună cereri de autorizare, iar autoritățile sunt îndemnate să răspundă în termen de 60 de zile. În prezent, companiile din domeniul apărării pot avea nevoie de până la trei sau patru ani pentru a obține diversele autorizații necesare pentru a-și extinde operațiunile sau documentele necesare, cum ar fi evaluările de impact asupra mediului, care sunt diferite de la o agenție la alta.
ONG-urile de mediu - și nu numai - ar putea avea o problemă cu această abordare accelerată. Iar asta ar putea duce la contestații.
„Ceea ce indicăm, de asemenea, este că, ori de câte ori există litigii sau reclamații ulterioare – administrative sau judiciare – acestea ar trebui, de asemenea, tratate ca o prioritate în conformitate cu legea”, a declarat Andrius Kubilius, citat de Euronews.com.
Un alt element cheie al propunerii este modificarea directivei privind achizițiile publice în domeniul apărării – pentru a facilita achizițiile comune – și a directivei privind transferurile intra-UE de produse din domeniul apărării. În ceea ce privește cea din urmă chestiune, Comisia dorește să creeze o licență unică specială care să permită componentelor necesare pentru producția unui proiect de investiții în domeniul apărării „să treacă frontierele” de câte ori este necesar, fără a fi nevoie să se solicite de fiecare dată o nouă licență – un proces care în prezent poate întârzia proiectele cu până la un an și jumătate.
Aceste „soluții rapide pot economisi mult timp”, a spus Kubilius.
Cât de rapide vor fi acestea va depinde însă de legiuitorii europeni și de statele membre, care vor trebui să negocieze și să aprobe modificările, precum și noua legislație prevăzută în pachet.
Accesul la substanțe chimice și finanțare
Alte elemente urmăresc să clarifice ce derogări în materie de mediu, sănătate și siguranță și pot fi aplicate sectorului apărării și în ce părți ale sectorului investitorii pot investi în siguranță, respectând în același timp normele blocului comunitar în materie de mediu, social și de guvernanță (ESG).
Produsele chimice sunt o parte esențială a producției de arme, în special a muniției, dar utilizarea multor produse chimice este restricționată în UE, în temeiul legislației REACH, pentru a proteja sănătatea umană și mediul împotriva riscurilor pe care aceste produse le prezintă. În prezent, UE examinează o propunere de restricționare suplimentară a utilizării PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice) în anumite sectoare. În plus, statele membre au norme diferite privind utilizarea acestora, în funcție de tipul de substanță, scopul de fabricație și cantitatea necesară, licențele fiind adesea acordate de la caz la caz.
Prin urmare, viitoarele orientări ale Comisiei vor avea ca scop sublinierea faptului că REACH include o derogare care ar permite statelor membre să aprobe, la nivel național, utilizarea anumitor substanțe chimice, invocând necesitatea de a stimula producția sau activitățile de pregătire în domeniul apărării. Aceasta a fost o cerință esențială din partea industriei de apărare.
„Dacă trebuie să înlocuim imediat aceste substanțe, nu vom mai avea cum să producem nimic. Trebuie să luăm decizii cu privire la ceea ce este cel mai important în acest moment pentru producție, așa că poate avem nevoie de un fel de derogări în această situație de criză în care trebuie să construim produse”, a declarat, săptămâna trecută, pentru Euronews, Micael Johansson, directorul general al companiei suedeze de aerospațială și apărare Saab și președinte al Asociației Europene a Industriilor Aerospațiale, de Securitate și Apărare (ASD).
Un alt set de orientări va urmări să asigure instituțiile financiare că nu vor fi penalizate pentru că investesc bani în acest sector, iar „cadrul financiar durabil al Uniunii nu impune nicio limitare asupra finanțării sectorului apărării”, a declarat Valdis Dombrovskis, comisarul pentru comerț. Orientările vor indica faptul că investițiile în apărare „pot contribui la stabilitatea, securitatea și pacea în Europa”, a precizat Dombrovskis.
Comisia se așteaptă ca „simplificarea procedurilor să genereze economii semnificative”, a mai declarat oficialul, deși nu există o estimare în acest sens.
