Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Ucraina încearcă să creeze un tribunal pentru crime de război, inspirat din cel de la Nurnberg de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ucraina îşi mobilizează serviciile juridice şi diplomatice pentru a avansa împreună cu partenerii săi către crearea unui tribunal special pentru invazia rusă inspirat din cel stabilit de aliaţi în oraşul german Nurnberg pentru judecarea responsabililor nazişti după al Doilea Război Mondial, scrie joi agenţia EFE, citată de Agerpres.

Partea cea mai vizibilă a acestor eforturi a fost desfăşurarea săptămâna trecută în oraşul ucrainean Liov a unei întâlniri internaţionale ce a reunit reprezentanţi ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) şi ai UE, precum şi procurorii generali din SUA şi din mai multe ţări europene.

„Va veni ziua când (preşedintele rus Vladimir) Putin şi aliaţii lui vor plăti pentru faptele lor într-un tribunal special”, crede ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.

Ucraina a inițiat acțiuni contra Rusiei la Haga

Ucraina a iniţiat deja acţiuni contra Rusiei la CPI, dar acest tribunal cu sediul la Haga poate judeca crimele comise în agresiunea contra unei ţări doar dacă statul responsabil este unul dintre semnatarii tratatului de creare a acestei curţi, iar Rusia nu se numără printre ele.

De asemenea, în timp ce la Haga pot fi judecate crime de război şi contra umanităţii ce ar fi putut fi comise în Ucraina de trupele ruse, tribunalul nu are competenţe în judecarea deciziei de a invada o ţară, astfel că, privind din această perspectivă strict juridică, ar fi greu ca Putin să fie aşezat acolo în banca acuzaţilor.

„Toate crimele încep cu o crimă originală: aceea a agresiunii”, a indicat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. "Trebuie să-i pedepsim pe cei care au început războiul", este de acord şi şeful său de cabinet, Andrii Yermak.

Una din opţiunile imaginate de Ucraina este ca un asemenea tribunal să beneficieze de sprijinul ONU, dar multe dintre statele membre ale organizaţiei mondiale, mai ales cele din Africa, Asia şi America Latină, se opun acestei idei, având în vedere legăturile lor cu Rusia sau teama că Occidentul ar putea folosi apoi împotriva liderilor acestor ţări astfel de mecanisme.

În aceste condiţii, alternativa sugerată de Kiev este lansarea unui tribunal cu participarea individuală a ţărilor dispuse să-l sprijine, sperând să reunească un număr cât mai mare de ţări.

Îndemnând la realism şi avertizând asupra pericolului de a ostiliza şi mai mult Rusia, ţări precum Marea Britanie sau Germania par să încline spre ideea unui „tribunal hibrid”, aflat sub jurisdicţie ucraineană, dar care să includă şi judecători internaţionali.

Şeful de cabinet al lui Zelenski nu agreează însă această variantă. Ea este „inacceptabilă pentru că nu avem garanţii că va pune capăt impunităţii” liderilor ruşi, spune Yermak. Kievul vrea un tribunal cu legitimitate internaţională şi nu o curte care să consolideze narativul „conflictului între state”, motivează apropiatul preşedintelui ucrainean.

Kievul adună dovezi

În timp ce continuă să caute soluţii de creare a unui astfel de tribunal, Ucraina lucrează şi la strângerea de probe pentru judecarea responsabililor celor peste 70 de mii de crime de război pe care Kievul susţine că le-a înregistrat până în prezent.

Pentru a contribui la acest demers, participanţii la conferinţa desfăşurată la Liov au promis că înainte de vara care vine vor deschide un „Centru pentru investigarea crimelor agresiunii ruse”. Cu sediul la Haga, acest centru va avea sarcina de a analiza şi conserva elementele care ar putea fi considerate probe ale faptelor incriminate, dacă ele vor fi judecate vreodată.

Din această mobilizare nu lipseşte nici societatea civilă. De pildă, organizaţia ne-guvernamentală „Justice Initiative Fund”, creată de scriitorul Stanislav Aseiev, fost deţinut politic de către separatiştii pro-ruşi din provincia ucraineană Doneţk, oferă recompense băneşti pentru informaţiile care ar ajuta la capturarea presupuşilor responsabili ruşi sau pro-ruşi pentru crime de război.

„Principala noastră sursă (de informaţii n. red.) este inamicul”, a explicat Aseiev presei. De pildă, „ni s-ar putea da adresa cuiva din Doneţk sau chiar să ni-l predea pe front”, exemplifică scriitorul, care colectează din „donaţii” bani ce fac posibile astfel de trădări în tabără rusă.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE