Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Românii se feresc de credite, iar o parte preferă să se împrumute de la prieteni și familie. Expert BNR, despre ce soluții au cei care nu-și mai permit ratele

Românii și-au temperat apetitul pentru credite pe fondul creșterii dobânzilor, arată datele Băncii Naționale. Septembrie a fost luna în care creditarea a avut cel mai mic ritm de creștere din acest an. În contextul incertitudinilor de pe piață, tot mai multe persoane care au credite vor să-și renegocieze ratele.

O treime dintre dintre românii chestionați de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor spun că nu vor să se împrumute în perioada următoare, în timp ce 26% vor alege un credit de nevoi personale sau un card de credit. 15% vor apela la prieteni sau familie în situația în care vor avea nevoie de bani în plus.

Potrivit Băncii Naționale, septembrie e luna în care creditarea a avut cel mai mic ritm de creștere din acest an, de 0,4%, iar maximul a fost atins în mai, când creditele aflate în plată au crescut cu 1,4%, față de luna precedentă.

Apetitul pentru credite scade pe fondul creșterii dobânzilor

Apetitul pentru credite scade pe fondul creșterii dobânzilor. Să luam un credit ipotecar în valoare de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, legat de ROBOR.

La început de octombrie, anul trecut, când ROBOR era de 1,79%, rata lunară era 1.236 lei. Un an mai târziu vedem o rată cu 82% mai mare în condițiile în care ROBOR era cotat la început de octombrie la aproape 8%.

Anul trecut, IRCC era 1, 08%, la început de octombrie, iar rata lunară ajungea la 1.134 lei. 12 luni mai târziu găsim nivelul IRCC la 4,06 % și un plus de aproape 450 de lei la rată, adică cu 40% mai mult.

Cei mai mulți dintre respondenți spun că sunt interesați să treacă la dobândă fixă

Cei mai mulți dintre respondenți spun că sunt interesați să treacă la dobândă fixă, chiar în condițiile în care este mai mare decât ROBOR-ul sau IRCC-ul.

8% vor refinanțare chiar de la banca de la care au făcut împrumut, în timp ce 7% spun că vor să ramburseze creditul în avans.

Alte șapte procente spun că vor opta pentru ca Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar să renegocieze în numele lor cu banca sau cu instituția financiară nebancară.

„Apetitul românilor pentru credite, cel puțin în ceea ce privește creditele ipotecare, a început să scadă, ceea ce este firesc. Avem un context economic destul de complicat și o mulțime de incertitudini în ceea ce privește scumpirea creditelor. În ceea ce privește creditele de consum, n-am înregistrat o scădere semnificativă, dar suntem într-o perioadă unde lucrurile astea cred că o să înceapă să se întâmple, pentru că de-abia acum începe să se simtă o atmosferă destul de complicată, din vestul Europei, care este imposibil să nu se atinga și de noi, mai ales că fluxurile financiare sunt atât de globalizate, încât este aproape imposibil să nu se întâmple și la noi ceva. Noi am recomandat consumatorilor o atenție deosebită la achiziționarea de produse de folosință îndelungată și la accesarea de credite ipotecare, în contextul acesta complicat, mai ales în ceea ce privește creșterile alarmante de prețuri în domeniul energiei, creșterea prețurilor la alimente și creșterea dobânzilor”, a declarat Alexandru Păunescu, directorul juridic al BNR și reprezentantul Băncii Centrale, la Euronews România.

„Creșterea inflației s-ar putea termina în primul trimestru al anului următor”

Directorul juridic al BNR a mai adăugat că previziunile în ceea ce privea creșterea inflației erau inițial undeva în luna octombrie - noiembrie, însă acum s-a mutat cu aproximativ un trimestru, deci posibil ca creșterea inflației să se termine undeva în primul trimestru al anului următor, dar problemele să înceapă să apară de acum și să se resimtă puternic la începutul anului viitor”.

Este foarte importantă educația financiară, a mai explicat Alexandru Păunescu.

„Este foarte importantă educația financiară, care să se întâmple din copilărie, pentru că ceea ce noi nu am fost obișnuiți să facem este să avem un buget, adică să ne facem un calcul în funcție de veniturile și cheltuielile pe care le avem, să ne dăm seama cât ne putem permite, dincolo de plafoanele pe care le-a stabilit Banca Națională a României, în ceea ce privește gradul maxim de îndatorare”, a mai menționat el.

Gradul de îndatorare al unei familii nu ar trebui să depășească 40%

Întrebat care ar trebui să fie gradul de îndatorare al unei familii cu trei, patru membri, Păunescu a răspuns că „nu ar trebui să depășească 40%, în cea mai complicată situație, în contextul în care veniturile salariale ale românilor sunt printre cele mai mici din Europa.

„E foarte importantă educarea economisirii. Sfatul specialiștilor este ca atunci când intră banii în conturile noastre sa punem deoparte minim 10%. Situația este cu atât mai complicată pentru că a fost și pandemia, o perioadă în care veniturile unora dintre cetățeni au scăzut. Din fericire, mare parte dintre cetățenii români au pus deoparte bani. A crescut economisirea în această perioadă, pentru că a scăzut destul de mult consumul pe anumite produse, dar cred că a fost și o euforie să plecăm toți din țară, în concedii, după ani de zile de blocaj. Sumele respective au început să scadă, adică depozitele constituite de populație în perioada pandemiei au început să scadă și e posibil ca oamenii care puseseră bani deoparte să înceapă să consume din ei”, a mai adăugat directorul juridic al BNR.

Refinanțarea ar putea fi o soluție.

„Refinanțarea este o solutie. Se discută mai departe de ce soluții ar fi pentru români din perspectiva trecerii de la ROBOR la IRCC, de la dobânda variabilă la dobanda fixă. Depinde foarte mult de calculele pe care le fac instituțiile de credit atunci când discută cu un consumator, depinde foarte mult de fiecare consumator în parte. Niciun consumator nu seamănă cu altul, din perspectiva educației, venitului, culturală, a problemelor de sănătate sau sociale. Este de preferat dobânda fixă la creditele pe care le accesează de acum înainte consumatorii, dar este posibil să fie destul de scumpă dobânda fixă”, a spus Păunescu.

Își va continua ROBOR trendul ascendent?

„Este foarte important cum transpui cifrele și cum le transmiți opiniei publice, pentru că dacă mergem mai jos de 15 ani ROBOR arată extraordinar, față de cum arăta acum 20 de ani. Oamenii s-au obișnuit cu niște dobânzi scăzute, cu un cost al banilor extrem de scăzut, iar acea perioadă a apus. Costurile de finanțare au crescut. E posibil să mai scadă, dar să nu ne mai întoarcem la ceea ce a fost înainte. Dobânzile negative au fost o chestiune împotriva naturii, din perspectivă economică, inclusiv juridică. ROBOR a crescut și este o imagine a condițiilor economice în care ne aflăm, pentru că este un cost al finanțării interbancare. La aceste costuri se finanțează băncile între ele. Este firesc ca aproape toți consumatorii care au avut un credit denominat în euro și luat acum 12-13 ani, să fie foarte fericiți, pentru că costurile creditului respectiv erau extrem de scăzute din această perspectivă”, a mai spus expertul, adăugând că Banca Centrală Europeană a început să crească dobânzile.

De asemenea, este anunțat un calendar de creștere în continuare a dobânzilor și riscul valutar trebuie luat în calcul.

„Dacă în ceea ce privește un credit denominat în lei, presupunând că veniturile celui care este debitor sunt exprimate în lei vorbim de un risc de dobândă. În cazul creditelor denominate în euro sau în altă valută vorbim deja de un risc valutar, în situația consumatorilor care nu au veniturile raportate la euro, pentru că atunci consumatorii sunt acoperiți și nu au niciun fel de problemă din această perspectivă, dar cei mai mulți dintre cei care câștigă bani în această țară sunt cu veniturile raportate în lei și nu la o valută”, a mai explicat reprezentantul Băncii Centrale.

Recomandările pentru consumatori

Întrebat care are fi recomandările pentru consumatori, în ceea ce privește intrarea într-o relație cu banca, Alexandru Păunescu a răspuns că „dacă există posibilitatea pentru consumatori să mai aștepte cu achiziția de bunuri de folosință îndelungată, să o facă”.

„Ar putea să mai stea să vadă ce se mai întâmplă cu aceste condiții. În aceste condiții de incertitudine este bine să mai stea puțin consumatorii, măcar până în trimestrul doi al anului viitor. Pentru celelalte credite este o situație în care unii dintre consumatori nu au încotro”, a conchis Alexandru Păunescu, directorul juridic al BNR și reprezentantul Băncii Centrale, la Euronews România.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE