Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

Tot ce trebuie să știi despre algoritmii din spatele rețelelor sociale. Cum ne aleg conținutul și ne țin „captivi” online

Algoritmii care decid ce vedem pe rețelele sociale și ne încurajează să petrecem cât mai mult timp online au devenit noua țintă a Guvernului laburist din Australia. Un nou proiect de lege privind securitatea online ar urma să oblige giganții tehnologici să le ofere utilizatorilor posibilitatea de a dezactiva recomandările automate personalizate, informează AFP, citată de Agerpres.

Este al doilea proiect de lege de acest tip din ultimii doi ani și urmează să fie prezentat în această săptămână în Parlamentul australian.

Cum funcționează algoritmii rețelelor sociale

Pe TikTok, YouTube sau orice altă platformă online, conținutul este afișat în funcție de interesele utilizatorului.

Postările sunt selectate în conformitate cu regulile de programare - celebrii algoritmi. Aceștia încearcă să prezică ce conținuturi îl vor determina pe utilizator să interacționeze, stârnindu-i interesul sau chiar ostilitatea.

Algoritmii folosesc informațiile pe care platformele le au despre utilizator: ce a publicat, cu ce postări a interacționat, vârsta, profesia sau chiar locația sa.

Giganții rețelelor sociale păstrează, în general, secretă rețeta algoritmilor lor, care de multe ori stă la baza succesului pe care îl au.

Cum ajungem să petrecem ore întregi pe rețelele sociale

Capcana este binecunoscută: deschizi o aplicație pentru cinci minute și, când ridici privirea, constați că a trecut o oră.

Rețelele sociale sunt concepute tocmai pentru a-i ține pe utilizatori conectați cât mai mult timp, susțin cercetătorii și activiștii.

„Aceste platforme au dezvoltat funcționalități care creează dependență și care îi țin pe copii și pe adulți online mai mult timp decât și-ar dori, adesea în detrimentul somnului, al stării lor de bine și al legăturii cu lumea reală”, a explicat Mark Williams, profesor onorific de neuroștiințe cognitive la Universitatea Macquarie din Sydney.

Printre aceste mecanisme se numără derularea la infinit a conținutului, recompensele variabile și notificările urgente.

„Această imprevizibilitate stimulează sistemul «dopaminergic», creând un ciclu compulsiv de căutare și anticipare”, a explicat Quynh Hoang, conferențiară la Universitatea din Leicester.

Conținutul provocator și extrem poate genera mai multă implicare

Un alt risc este legat de tipul de conținut pe care algoritmii ajung să îl promoveze.

„Rețelele sociale sunt concepute ca să ne capteze atenția, iar asta înseamnă, de prea multe ori, ca accentul să fie pus pe conținuturi provocatoare și extreme, deoarece indignarea generează implicare, iar implicarea generează profit”, a explicat Steven Roberts, de la Universitatea Monash din Melbourne.

Algoritmii sunt acuzați, de exemplu, că îi pot îndrepta pe adolescenți către conținuturi care promovează misoginia și violența împotriva femeilor.

Un studiu realizat de asociația australiană Movember arată că tinerii pot ajunge de la postări inofensive, precum cele despre sport, la conținuturi violente.

„Cercetarea noastră la nivel național, realizată pe un eșantion de peste 2.600 de profesori, a relevat că (...) 70% dintre aceștia au constatat, frecvent sau ocazional, impactul influencerilor din «manosferă» asupra atitudinilor și comportamentului elevilor”, a spus Roberts.

Ce vrea să schimbe Australia

Noul proiect de lege ar trebui să le permită utilizatorilor să dezactiveze algoritmii de recomandare, dacă doresc acest lucru. În acest caz, platformele s-ar orienta către postările persoanelor și paginilor pe care utilizatorul a ales să le urmărească.

Proiectul prevede și obligarea companiilor să protejeze minorii împotriva pornografiei, hărțuirii online, conținuturilor care glorifică infracționalitatea sau care încurajează tulburările alimentare.

Rămâne însă întrebarea câți oameni ar renunța efectiv la recomandările personalizate. Într-un sondaj realizat în 2025 pe peste 6.000 de persoane din șase țări, doar una din cinci a declarat că ar dezactiva această funcție dacă ar avea posibilitatea.

„Algoritmul își face bine treaba, iar minoritatea care alege să îl dezactiveze va constata că fluxul de noutăți de la prietenii și creatorii pe care îi urmărește este mai puțin animat decât cel pe care l-a părăsit”, a explicat Lisa Harrison, conferențiar în domeniul comunicării și mass-media la Universitatea Flinders din Australia.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE