În urmă cu zece ani, să cauți inovație made in China la IFA Berlin era o aventură oarecum amuzantă. Înghesuiți într-o singură hală a complexului expozițional Messe, la capăt de târg ori pierduți printre standurile altor reselleri, participanții se întreceau în gadgeturi inutile și stângăcii. Se remarcau, totodată, prin faptul că aduceau huse și folii pentru telefoane nelansate oficial, mulțumită relațiilor pe care le aveau pe la diverse fabrici.
Nu s-au dezis nici în acest an, când printre mostrele de super tehnologie s-a strecurat și sticla de apă cu ventilator. Ori machetele pentru încă nelansatele iPhone 18. În 2026, însă, prezența companiilor chineze în capitala Germaniei a fost masivă. Nu există o statistică oficială, dar estimările vorbesc despre jumătate dintre cei peste 2000 de expozanți.
De la distanță și pentru neavizați, ar putea părea că ne paște o invazie a produselor chinezești ieftine. Realitea arată însă că brandurile și-au făcut temele cu sârguință și se țin de strategia lor globală. Nu doar că au produse de top și cifre de vânzări impresionante pe piețele din centrul și vestul Europei, ci rescriu regulile jocului în anumite industrii.
Cum se adaptează China la cerințele europene: teste pe alte piețe și setări suplimentare pentru produse
Primul lucru care trebuie reținut: fără dubiu, au apus vremurile în care brandurile chinezești concurau exclusiv în zona de preț. Acum, chinezii aduc tehnologie de vârf, design premium, iar filosofia de produs spune povești tot mai credibile.
Chris Perreira conduce o firmă de consultanță care facilitează prezența companiilor inovatoare pe alte piețe decât cele regionale. Spune că Europa le creditează cu multă încredere: „ Europa se dovedește valoroasă pentru China când vine vorba despre conformitate, despre cum să înveți să construiești reputația necesară pentru a deveni o companie globală în adevăratul sens al cuvântului. Una e să ai un produs bun, alta să obții încrederea consumatorilor."
Iar pentru a câștiga această încredere, companiile chineze trebuie să învețe și regulile jocului european: atenție sporită pentru protecția consumatorului, sustenabilitate, protecția datelor și piața concurențială. Looki, o companie care produce o cameră portabilă inteligentă, cu înregistrare handsfree a pus un set întreg de opțiuni pentru a fi în conformitate cu cerințele.
Lorry Li, Chief Marketing Officer al brandului dezvăluie că le-a fost util exercițiul american. „Ne-am confruntat deja cu cerințele privind conformitatea și protecția datelor atunci când am intrat pe piața din Statele Unite și am fost foarte atenți și foarte dedicați construirii unui sistem care să protejeze viața privată a oamenilor. Practic, sunt trei lucruri importante.
Primul este că încercăm să facem dispozitivul cât mai vizibil și evident pentru utilizatori. Atunci când îl porți și înregistrezi, oamenii vor vedea că are un indicator luminos pentru protejarea vieții private. Iar atunci când îl pornești, se aud și semnale audio.Astfel, oamenii nu pot ignora ceea ce se întâmplă.
Al doilea lucru este că toate datele utilizatorilor europeni sunt stocate la Frankfurt, în Germania, în centrele de date AWS. Ne asigurăm astfel că datele utilizatorilor de pe continente diferite sunt stocate și găzduite local și sunt, de asemenea, criptate.
Al treilea aspect ține tot de protejarea vieții private. Poți merge la baie, poți merge în dormitor, pot exista lucruri pe care nu vrei ca AI-ul să le vadă. De aceea am creat și un mecanism în cloud, numit Cloud Firewall, care filtrează tot conținutul sensibil înainte ca datele să fie încărcate în cloud.” povestește Lorry.
Și Isaac Long, co-fondator al companiei Nori, explică utilitatea testării unei alte piețe. În cazul produsului său, un dispozitiv cu AI numit Family-Hub, Statele Unite ale Americii: „Pe măsură ce ne promovăm și ne comercializăm produsul și, de asemenea, conceptul nostru de AI pentru familie, utilizatorii europeni sau cetățenii europeni, au început să ne cunoască și să înțeleagă că acest produs îi poate ajuta în viața de zi cu zi.
Cred că aceasta este diferența. Dacă pur și simplu ne promovăm produsele fără să înțelegem piața europeană, nu vom putea face afaceri cum trebuie în Europa. Așa că, în acest moment, am luat decizia de a intra pe piața europeană trimestrul viitor.”
Xiaomi, Hisense, TCL sau Dreame se bat pentru atenția consumatorului european
În premieră la IFA Berlin 2026, Xiaomi, concurentul Samsung și Apple în zona de telefoane, a expus nu mai puțin 380 de produse, într-un spațiu care acoperă mai bine de 3300 de metri pătrați. Nu este doar o demonstrație de forță, pentru că în 2025, Xiaomi deținea deja aproximativ 16% din piața europeană de smartphones, conform analizelor consultanților de la Omdia.
Nu trebuia, deci, să convingă pe nimeni că e un brand puternic. Xiaomi a aliniat toate produsele sale din noua generație filosofiei unui ecosistem botezat Human x Car x Home, dirijat de un singur agent AI.
De altfel, și Hisense, alt jucător cu greutate, își transformă televizoarele și electrocasnicele într-o platformă conectată. Brandul domină segmentul televizoarelor foarte mari: în 2025, a livrat la nivel global 57,1 % din televizoarele cu diagonale de 100" și mai mari, ceea ce-l face numărul 1 pentru al treilea an consecutiv
TCL, numărul doi global pe piața de televizoare și chiar lider la subcapitole, precum tehnologie mini-Led (aproape o treime din piață), a vorbit, la Berlin, despre o viață inspirată de AI.
Iar Dreame este un exemplu și mai spectaculos. Compania susține că, în acest moment, 4 din 10 aspiratoare-robot vândute în Europa de Vest îi aparțin.
Pare, așadar, o ofensivă accelerată a brandurilor chinezești în cursa globală. Mai mult, remarcăm o schimbare a raportului de forțe. Hisense și TCL concurează direct în domeniul unor tehnologii asociate tradițional cu branduri premium occidentale, japoneze sau sud-coreene. Iar asta nu înseamnă decât că Samsung, LG, Sony sau Philips trebuie să răspundă mai repede și, mai ales, să justifice diferența de preț dintre produsele lor premium și ceea ce oferă chinezii.
„Viteza chineză”, sabia cu două tăișuri. Ce se întâmplă când graba strică treaba
Asistăm, așadar, la un proces de globalizare. De la eticheta sintetică Made in China la un label universal. Viteza cu care se mișcă lucrurile face însă ca, uneori, produsele să ajungă pe piață înainte ca toate cerințele locale să fie pe deplin rezolvate.
„Cred că există unele provocări pe tema asta și cred că există un echilibru între a găsi o modalitate de a realiza acest lucru, dar și în conformitate cu legea. Așadar, cred că ceea ce Europa învață companiile chineze este hei, poți merge în ritmul chinezesc, dar în direcția legilor și reglementărilor europene.” spune Chris Perreira.
”Viteza inovației în China este extrem de mare. Dacă ai un produs astăzi, poți avea următoarea versiune într-o lună sau două, pentru că lanțul de aprovizionare este în China. Ei pot răspunde rapid la cererile pieței și la cerințele pieței, inclusiv conformitatea. Dacă există un produs care nu respectă regulile în Europa, companiile chineze pot reveni la lanțul lor de aprovizionare și pot itera rapid și găsi o modalitate de a respecta regulile. Dacă vrei să câștigi pe piață, trebuie să reacționezi rapid. Dar rapid nu înseamnă să ignorăm legile. Cred că poți face asta și în cadru legal. Acesta este echilibrul pe care îl putem găsi.” explică cel care ajută brandurile chinezești să ajungă la consumatori de pe tot globul.
În același timp, și Europa ar mai putea accelera urca o treaptă, crede Perreira, care spune că simte desincronizarea încă din primele schimburi de mesaje cu posibil parteneri. Vede, însă, și aspectul pozitiv al abordării europene: „Dacă vrei să mergi repede, mergi singur. Dacă vrei să mergi departe, trebuie să mergi cu prietenii, nu? Iar în Europa, cred că gândirea pe termen lung, fără grăbire, este foarte importantă.”
Statul chinez investește, dar și cere: presiunea cu care se confruntă companiile din tehnologie
Oferta chinezească nu mai constă doar în produse. Brandurile aduc produse premium, ecosisteme, sisteme de operare, tehnologie de ultimă generație, inteligență artificială, robotică și, mai presus de toate, sunt susținute de o infrastructură industrială care le permite să inoveze și să pătrundă rapid piețele.
Cu siguranță că sprijinul statului chinez este unul dintre elementele-cheie. Politica industrială, construită în decenii, le permite brandurilor să inoveze accelerat și să ajungă cu pași mult mai mari decât ai concurenței la următoarele generații de produse.
Două statistici ale OECD sunt grăitoare în acest sens: aproximativ 60% din câștigurile de cotă de piață ale companiilor chineze care s-au extins în ultimele două decenii pot fi asociate cu sprijinul primit prin politici industriale, față de aproximativ 22% la nivel global.
În același interval, companiile chineze au primit, în medie, de trei până la opt ori mai mult suport guvernamental decât companiile din economiile OECD.
Ce înseamnă sprijin? Granturi, facilități fiscale și finanțare sub nivelul pieței. Există, deci, o reticență generașă față de modul chinezesc de a opera. Fără a contesta avansul tehnologic. Iar geopolitica joacă propriul lor. „Cu geopolitica și toate lucrurile care se întâmplă în lume, există un milion de motive să nu faci afaceri, există un milion de motive să spui, știi, nimic nu este posibil. Există multe motive să nu faci afaceri cu China, să nu faci afaceri în Europa, să mergi în SUA. Există multe oportunități dacă reușești să treci peste acest deal și să găsești o modalitate de a face lucrurile în conformitate cu legea.” spune Chris Perreira.
UE vrea reducerea dependenței strategice fără a afecta zona de afaceri
În 2025, Uniunea Europeană a importat din această țară bunuri în valoare de 559,5 miliarde de euro, 22% din totalul extra-comunitar, conform datelor Comisiei.
Tot cifrele de anul trecut arată că producătorii chinezi au ajuns să controleze peste jumătate din piața europeană a bateriilor pentru automobile electrice, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Iar dependența nu se limitează la importuri: companiile chineze construiesc deja fabrici în Europa.
Iar în prima jumătate a lui 2026, automobilele electrice produse de constructori chinezi au ajuns la 14,2% din piața europeană de automobile electrice, după o creștere rapidă a importurilor. În 2025, constructorii chinezi au exportat aproximativ 922.000 de automobile către Europa. Avantajul lor nu mai este însă doar prețul: producătorii chinezi au recuperat rapid decalajele în baterii, software, autonomie și tehnologii de asistență.
Ce arată aceste exemple? Că China vrea, de fapt, să demonstreze că nu mai este doar fabrica din spatele raftului global, ci una dintre principalele forțe responabile pentru mare parte din ce ajunge acolo. Companiile nu mai concurează doar la nivelul produsului finit, ci controlează tot mai mult din tehnologia, componentele și infrastructura din spatele acestuia.
Sigur, avem și paradoxul de suprafață. În timp ce Bruxelles-ul încearcă să reducă dependențele strategice, companiile europene nu își permit o ruptură de China. Pentru ele, China este în același timp competitor, piață, furnizor și partener industrial.
