Aproape 40 de parlamentari și-au schimbat partidul sau grupul parlamentar de la alegerile din decembrie 2024 și până în prezent, modificând semnificativ configurația Parlamentului României.
Fenomenul traseismului politic s-a amplificat după schimbările produse pe scena politică în 2025, iar partidele mari au atras aleși atât în propriile grupuri, cât și în formațiuni satelit aflate în zona lor de influență.
Datele comparate între configurația Parlamentului de după alegerile din 1 decembrie 2024 și cea din 8 septembrie 2026 arată schimbări importante în cazul mai multor formațiuni.
PSD și PNL au câștigat parlamentari, POT și SOS România au pierdut masiv
La începutul legislaturii, PSD avea 122 de parlamentari, AUR – 91, PNL – 71, USR – 59, SOS România – 40, UDMR – 32, POT – 31, iar grupul minorităților naționale avea 18 aleși.
La 8 septembrie 2026, situația este considerabil diferită.
PSD a ajuns la 128 de parlamentari, cu șase mai mult decât după alegeri, în timp ce PNL a crescut de la 71 la 79 de aleși, adică un plus de opt parlamentari.
AUR are 90 de parlamentari, USR își păstrează cei 59 de aleși, iar UDMR rămâne la 32.
Cele mai mari pierderi se înregistrează însă la SOS România și POT.
SOS România a coborât de la 40 la doar 13 parlamentari, în timp ce POT a pierdut 26 de aleși, de la 31 ajungând la cinci parlamentari.
Au apărut noi grupuri parlamentare
Migrația aleșilor a dus și la apariția unor noi grupuri parlamentare.
În Senat există în prezent Grupul PACE, cu 11 membri, iar în Camera Deputaților funcționează Grupul UPR, cu 18 parlamentari.
În același timp, 22 de parlamentari sunt neafiliați, ceea ce arată amploarea schimbărilor produse în structura Legislativului.
Grupul minorităților naționale are în prezent 17 membri, cu unul mai puțin decât în configurația inițială.
De la POT la neafiliați, apoi la UPR și din nou neafiliați
Un exemplu al traseului parcurs de unii parlamentari este cel al deputaților Csillag Andrei și Gheorghe-Petru Pîclișan.
Cei doi au fost aleși pe listele POT în decembrie 2024. În mai 2025 au devenit neafiliați, poziție pe care au păstrat-o până în aprilie 2026.
În perioada aprilie-mai 2026 au revenit în POT, pentru ca ulterior, în mai-iunie, să treacă la Grupul UPR.
Începând din iunie 2026, cei doi sunt din nou neafiliați.
Cazurile de acest tip ilustrează dinamica schimbărilor de grupuri parlamentare și mobilitatea ridicată a unor aleși în actuala legislatură.
Cum arată Parlamentul după aproape doi ani de la alegeri
Compararea cifrelor arată că rezultatul alegerilor din decembrie 2024 nu mai reflectă în totalitate configurația actuală a Parlamentului.
PSD și PNL au acumulat împreună 14 parlamentari față de momentul constituirii Legislativului, în timp ce SOS România și POT au pierdut împreună 53 de aleși.
O parte dintre parlamentarii plecați din aceste formațiuni se regăsesc în noile grupuri parlamentare sau în rândul neafiliaților.
Fenomenul readuce în prim-plan problema traseismului politic și a regulilor privind schimbarea grupului parlamentar în timpul legislaturii, într-un Parlament în care echilibrul de după alegerile din 2024 s-a modificat substanțial.
