„Dacă vorbim de politică, ca meserie, politica este o artă a compromisului care nu compromite”, a transmis, luni, președintele Nicușor Dan. În direct la Euronews România, analistul politic Andrei Țăranu a susținut că șeful statului se referă la partidele care au făcut parte din coaliția de guvernare până în mai, ruptă de PSD. Țăranu avertizează că formarea unui guvern în jurul PSD, cu parlamentari proveniți prin traseism politic, nu ar reprezenta un compromis, ci „un dezastru politic”, și precizează că scenariul urmărit ar fi desprinderea PNL de actuala conducere și apropierea din nou de PSD.
Nicușor Dan: Politica este o artă a compromisului care nu compromite
Nicuşor Dan: „Trăim într-o societate tot mai complexă, în care oamenii, pentru a realiza diferite obiective profesionale, trebuie să-şi pună competenţele împreună. Deci, e nevoie de lucru în echipă. Dacă vorbim de politică, ca meserie, politica este o artă a compromisului care nu compromite”, a spus președintele României.
Cristian Andrei, analist politic: „Atunci când vorbește despre compromis, cred că domnul președinte se gândește la aceleași partide care au făcut parte din coaliție până în mai, coaliție ruptă de PSD. Cred că asta este viziunea dominantă, domnul președinte pare destul de încăpățânat. Alte compromisuri nu pot fi considerate compromisuri, adică să faci un guvern în jurul PSD cu - practic - încă un partid de mărimea PSD-ului format numai din traseiști de la toate partidele nu este un compromis, este un dezastru politic nu doar pentru mandatul dumnealui, ci pentru România.
Deci, eu cred că acolo se speră, asta cred că este planul original din luna mai, acela că dacă vor reuși să forțeze un guvern, cumva PNL-ul se va desprinde de președintele său și fugi către PSD înapoi în brațele lui. Cred că astea sunt calculele care se fac atunci când, repet, președintele vorbește despre compromis. Dincolo, la PSD, am văzut: libertatea de a compromite democrația. În fine, acest tip de negocieri este foarte mare. Ei își pot calcula cu oricine această majoritate, nu le pasă foarte mult. Cam astea sunt jocurile. Văd în atitudinea față de nominalizările care au apărut pe surse că există un fel de ciondăneală între ce și-ar dori președintele și ce își dorește PSD.”
Calculele din Parlament nu susțin „arta compromisului” propusă de Nicușor Dan
Concret, cum ar putea arăta, în cifre, acest compromis despre care vorbește Nicușor Dan?
Pe de o parte, sunt PNL și USR, cele două formațiuni care au semnat luni un nou acord parlamentar. Asta înseamnă că se vor alinia în privința proiectelor de lege și a celorlalte decizii care pot fi luate la nivelul Parlamentului.
PNL are 76 de deputați și senatori, iar USR are 59. Cele două partide, împreună cu UDMR, l-au propus și pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Astfel, PNL și USR au împreună 135 de mandate, adică tot atâtea voturi în Parlament. Este însă mult sub pragul de 233 de voturi necesar pentru ca un guvern să treacă de Parlament.
De la PNL ar mai putea fi pierdute în jur de 14-15 voturi. Este vorba despre așa-numiții disidenți din Partidul Național Liberal, care s-au poziționat alături de Adrian Veștea atunci când acesta a încercat să formeze guvernul.
Teoretic, PNL și USR ar avea un aliat în UDMR, formațiune care are 31 de deputați și senatori. UDMR și-a nuanțat însă ulterior poziția. Deși reprezentanții partidului au mers, alături de PNL și USR, la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Siegfried Mureșan să fie premier, liderii UDMR au spus apoi că vor aștepta să vadă care va fi alegerea lui Nicușor Dan. În funcție de aceasta, vor decide dacă rămân alături de PNL și USR sau dacă vor susține un guvern mai larg, construit în jurul social-democraților.
Este momentul să ne mutăm la PSD, care are 127 de deputați și senatori. Social-democrații rămân cea mai puternică formațiune din Parlament, însă sunt și ei departe de majoritatea necesară pentru formarea unui guvern.
Dacă am aduna voturile PSD cu cele ale UDMR, am ajunge într-adevăr mai aproape de pragul de 233 de voturi. Ar mai fi nevoie însă de aproximativ 17 voturi, care ar putea veni de la reprezentanții minorităților naționale. Și aici există însă semne de întrebare. Potrivit surselor Euronews, unii reprezentanți ai minorităților iau în calcul să nu mai susțină un guvern format în jurul PSD, așa cum au făcut în mod obișnuit.
Așadar, indiferent de scenariu, fie că vorbim despre varianta PNL-USR, cu sau fără UDMR, fie despre un guvern PSD-UDMR, ambele formule ar avea nevoie de sprijinul celorlalte partide politice pentru a putea obține majoritatea necesară.
Alianța pentru Unirea Românilor are 90 de parlamentari, însă aici apare o problemă importantă: dacă PSD ar obține voturi de la AUR, UDMR ar ieși din ecuație. Așadar, social-democrații, care au dat declarații mai deschise unei colaborări cu AUR, riscă să piardă sprijinul celorlalți potențiali parteneri, cei de la UDMR.
Mai sunt 18 voturi de la UPR, 11 parlamentari de la PACE – Întâi România și 22 de parlamentari neafiliați. În cazul acestora din urmă, însă, nu există o poziție unitară. La SOS România sunt 13 deputați și senatori.
Privind toate aceste cifre, este clar că niciuna dintre variante nu poate ajunge la pragul de 233 de voturi fără sprijinul unor parlamentari din aceste grupuri, mai mari sau mai mici. Unii dintre ei au făcut parte, în trecut, din AUR, SOS România sau POT.
