România ajunge, duminică, la 125 de zile de când nu mai are un Guvern cu puteri depline. Practic, anul 2026 se împarte până acum în două perioade egale: 125 de zile cu un Guvern în funcție și 125 de zile cu un Guvern interimar.
Prima perioadă, de la 1 ianuarie până la 5 mai, a fost urmată de perioada de interimat începută după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, prin moțiunea de cenzură adoptată pe 5 mai.
Data de 5 mai este inclusă în ambele intervale, fiind ziua în care moțiunea de cenzură a trecut de Parlament cu 281 de voturi.
Criza politică a început însă cu câteva săptămâni mai devreme. Pe 20 aprilie, PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Decizia a fost urmată, pe 23 aprilie, de demisiile miniștrilor social-democrați din Guvern.
Cum s-a ajuns la 125 de zile de interimat
- 20 aprilie – PSD decide retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan, într-un referendum intern al partidului.
- 23 aprilie – Miniștrii PSD își depun demisiile și părăsesc Guvernul Bolojan. Retragerea lor formalizează ieșirea PSD de la guvernare.
- 5 mai – Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan este adoptată cu 281 de voturi, iar Executivul intră în perioada de interimat.
- 18 mai – Au loc consultări oficiale la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, fără un rezultat.
- 4 iunie – Președintele Nicușor Dan îl desemnează pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru.
- 14 iunie – Eugen Tomac își depune mandatul, după ce negocierile pentru formarea unui Guvern eșuează. Președintele îl desemnează apoi pe Adrian Veștea.
- 22 iunie – Cabinetul propus de Adrian Veștea nu obține votul de încredere al Parlamentului. Executivul primește 189 de voturi favorabile, față de cele 233 necesare.
- 23 iunie – Au loc noi consultări la Cotroceni, fără să fie conturată o soluție pentru formarea Guvernului.
- 24 iunie – PSD anunță că Sorin Grindeanu este pregătit să preia mandatul de premier.
- 26 iunie – Apare o a doua variantă pentru Palatul Victoria. PNL, USR și UDMR îl propun pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Propunerea este prezentată ca soluție pentru formarea unui Guvern minoritar.
Astfel, pe masa președintelui ajung două propuneri: Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR.
Criza politică a continuat însă și după aceste nominalizări. La 125 de zile de la începutul perioadei de interimat, partidele nu au reușit să ajungă la o formulă de guvernare care să dispună de o majoritate parlamentară clară.
