Epopeea pensiilor magistraților continuă, iar timpul nu are răbdare, pentru că data de 28 noiembrie se apropie și e greu de crezut că Guvernul mai poate face până atunci reforma cerută de Comisia Europeană. La o lună după ce Curtea Constituțională a dat aviz negativ pentru proiectul de lege propus de Guvern, situația este aproape neschimbată, iar așa-zisa reformă bate pasul pe loc.
Toată lumea așteaptă avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, numai că magistrații spun că nu au ce aviza, pentru că nu ar fi primit nimic de la Guvern, deși documentul a apărut deja în spațiul public. Asta deși magistrații au avut discuții atât cu președintele Nicușor Dan, cât și cu premierul Ilie Bolojan și cu responsabilii din Guvern. Și chiar dacă ar avea documentul, convingerile specialiștilor sunt că avizul ar urma să fie negativ, cu toate că are doar rol consultativ.
Ce au înțeles magistrații după discuțiile cu Bolojan și Nicușor Dan
În direct la Euronews România, vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a explicat cum arată situația în acest moment și ce au înțeles magistrații după aceste negocieri.
Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM: „Este un proiect care nu schimbă cu nimic situația proiectului anterior, care a fost respins de CCR. Nu avem motive să ne entuziasmăm. Această poziție a noastră va fi influențată de opinia colegilor noștri pe care îi vom consulta când vom primi acest proiect.
La proiectul pe care îl văd aici, operează o oarecare modificare în zona de etapizare, fără o modificare esențială, în sensul că clarifică mai bine în raport de vechimea în muncă și în raport de vârsta la care se poate ieși la pensie, întinzând această perioadă pe 16 ani. Dar este departe de ce am discutat la întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Acolo a fost o discuție aplicată pe toate condițiile din lege și raportat la alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu. Sunt cei din poliție, sunt militarii, care au pensie de serviciu. Diferența este că, pentru aceste categorii, pe legea lor, se prevede o pensionare pe anumite grupe de muncă, în funcție de activitatea depusă, care este anterioară vârstei de 65 de ani.
Pentru că domnul prim-ministru a venit cu același proiect propriu-zis, am avut o discuție raportată la alte categorii de funcționari care primesc pensii de serviciu. Iar principiul pe care funcționează legea pentru aceste categorii este de 65% din brut. Iar în ceea ce privește vârsta, se aplică grupe de muncă, care se referă la condițiile de muncă, se muncește ziua, noaptea, de exemplu, militarii au o carieră destul de dificilă, dar care beneficiază de pensie înainte de vârsta de 65 de ani. Noi nu am cerut aceste grupe de muncă, pentru că, cu mici excepții, cum este procurorul criminalist sau procurorul DIICOT care participă la percheziții zi-noapte și face flagrant, magistrații nu au asemenea activități în teren. (...)
Dacă ar fi intrat azi acest proiect în CSM și l-am fi avut în dezbatere, probabil că aș fi luat în considerare să am o discuție cu colegii mei procurori și judecători să încercăm să dăm acest aviz săptămâna viitoare. Problema este că noi nu-l avem. Discuția o facem pe un proiect care există în spațiul public, dar care nu a venit oficial la noi. Dacă mâine acest proiect intră în Consiliu și luăm în considerare că avem nevoie măcar de două-trei zile pentru a consulta colegii, cel mai devreme am putea emite un aviz, în cel mai bun caz, săptămâna viitoare, pe miercuri, joi. Asta ar fi varianta favorabilă, în care chiar vine mâine acest proiect.
De la momentul pronunțării CCR, a trecut o lună, iar proiectul, deși are aceeași formă, cu aproape nimic modificat, nu a intrat în CSM. A trecut o săptămână de când am avut discuția la Palatul Cotroceni. Guvernul ar fi avut numeroase ocazii să trimită acest proiect. Nu putem arunca vina pe o instituție căreia îi rămân câteva zile să se pronunțe, în condițiile în care Guvernul a avut o lună la dispoziție și nu a trimis niciun proiect.
Dacă colegii mei spun că proiectul este bun, eu l-aș aviza favorabil. Acest aviz oricum este relativ formal, nu blochează un proiect legislativ. Dacă ne respectăm profesia, trebuie să ne respectăm și colegii, să aibă timp să studieze și să se pronunțe."
Claudiu Sandu: „În realitate, ne îndreptăm undeva către 50% din net”
Esențial este însă că magistrații continuă să fie nemulțumiți, de fapt, de cuantumul pensiei. Așadar, banii în sine îi preocupă mai mult, după cum a precizat Claudiu Sandu, care a explicat și motivele, cu toate că opinia publică „fierbe”, iar sintagma „justiție socială” este adusă în discuție din ce în ce mai des.
Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM: „Problema este în cuantumul pensiei, pentru că, brusc, magistrații devin o categorie discriminată față de toate celelalte categorii care beneficiază de pensii de serviciu și care nu au această protecție constituțională. Iar noi, potrivit acestui proiect, vom avea o pensie de 55% din brut, față de 65% din brut, cum au celelalte categorii. Noi am încercat să-i propunem domnului prim-ministru egalizarea.
70% din salariul net înseamnă o sumă raportată la ultimul salariu în plată sau la ultimele 60 de luni, din câte îmi dau eu seama din acest proiect, la care se adaugă anumite taxe. 10% este taxa CASS și mai este impozitul pe venit. Nu rămân 70%. În realitate, ne îndreptăm undeva către 50% din net. Și colegii magistrați, pe bună dreptate, sunt nemulțumiți, pentru că, până la acest moment, practica CCR și a Curții Europene de Justiție indică un venit cât mai apropiat de ultimul salariu în plată.
Ultima oară a fost reiterată în decizia CCR din 2024. Într-adevăr, există și hotărâri are Curții Europene de Justiție care vorbesc de același principiu, un principiu al securității juridice și al securității financiare a magistratului, care să poată rezista unor posibile provocări, tentații, în decursul carierei, știind că, la finalul carierei de magistrat, își va menține același standard social care, pe parcursul profesiei, a fost plin de privațiuni și interdicții.
Dumneavoastră credeți că 65% din venitul brut nu este o pensie care se apropie de salariul net? 65% din venitul brut înseamnă 92% din venitul net. Cum vi se pare că ar trebui plătit un procuror care investighează o fraudă financiară de câteva zeci de milioane de euro, o evaziune fiscală, o spălare de bani, eventual un trafic de droguri urmat de spălare de bani? Ar trebui să fie plătit cu 2.000 de euro? E suficient pentru a-și plăti cheltuielile de zi cu zi? Sau ar trebui să-l plătim la nivelul unui director dintr-o multinațională, pentru a fi sigur că acest om își face datoria și nu cedează unei tentații, având în vedere sumele foarte mari de bani pe care trebuie să le readucă la bugetul statului?
Acest principiu trebuie extins la toți magistrații, pentru că și un procuror criminalist, venind noaptea, pe frig, pe ploaie, de la investigarea unui omor, la un moment dat se va gândi dacă nu cumva ar fi mai bine să facă altceva care să nu-i aducă asemenea constrângeri și o carieră în care să aibă parte de situații greu de gestionat și care îl afectează. Ajungem la aceeași discuție cu privire la interdicțiile și incapacitățile pe care magistratul le are. Aici văd că această chestiune nu e luată de nimeni în seamă."
Magistrații ar fi mulțumiți cu o pensie de 80-90% din ultimul salariu
În această situație, România riscă să piardă peste 230 de milioane de euro, bani europeni, pentru că problema pensiilor magistraților este în jalonul PNRR.
- Decizia 3.490 a Comisiei Europene, la paragraful 122, explică ce înseamnă jalonul 215: „Pensiile speciale existente vor fi calculate pe baza principiului contributivității, vechimii în profesie și a reajustării procentului aferent venitului obținut. Perioada minimă de contribuție va fi similară cu cea aplicată în sistemul public de pensii. Protecția deciziilor CCR se va referi doar la pensiile magistraților și nu la alte categorii și se va referi doar la limitele explicite din argumentele Curții".
Însă Claudiu Sandu susține că aceste pensii, de fapt, nu ar fi în jalonul PNRR.
Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM: „Săptămâna trecută, i-am predat domnului Fritz, de la USR, un material pe care noi l-am primit de la Comisia Europeană, prin care Comisia redeschidea acest jalon 215, constatând că, prin decizia CCR din 2024, care a infirmat modalitatea de supraimpozitare a pensiilor mari și foarte mari, cu referire directă la pensiile mai mari decât salariul, s-a considerat că acest jalon nu mai îndeplinește condiția de a fi închis și a fost redeschis.
Eu am tras concluzia că singura problemă pe care Comisia Europeană o are este cu această neimpozitare suficientă a pensiilor foarte mari, mai mari decât salariile și cu nerespectarea principiului echitabilității.
Problema care a explodat după învestirea guvernului Bolojan nu are ca fundament pierderea unor sume de bani, pentru că, dacă se dorea rezolvarea acestui jalon, trebuia găsită o altă metodă de supraimpozitare care să corespundă standardelor constituționale, europene și care să corespundă principiului echitabilității. Or, pe această direcție, nu există niciun proiect în guvern. E doar un proict care afectează magistrații în activitate. Cei deja pensionați nu sunt afectați.
Sunt decizii anterioare ale CCR care vorbesc de acest principiu ca pensia efectivă a unui magistrat să fie apropiată de ultimul salariu. Ce înseamnă asta? Din punctul meu de vedere, ar trebui să fie între 80 și 90% din ultimul salariu în plată. Or acest proiect nu se prea apropie de acest standard. Prin urmare, el ar trebui supus atenției CCR, pentru a se pronunța."
Mioara Iolanda Grecu, președintele asociației ROJUST: „În cauza C572/2023, Curtea de Apel București a sesizat Curtea de Justiție a UE, care a statuat că magistrații au dreptul la o pensie apropiată de salariu. Deci nu contributivă. Ce înseamnă pensie apropiată de ultimul salariu? Aici este marja de apreciere a legiuitorului. (...) Jalonul încă există pentru că România nu a contestat concluziile din această comunicare. Este paragraful 127 din acea hotărâre. Comisia Europeană spune clar că România încă nu a contestat concluziile din comunicarea adresată."
