Curtea Constituțională a motivat respingerea reformei pensiilor magistraților prin faptul că Guvernul Bolojan nu a mai așteptat emiterea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a cărui durată legală era de 30 de zile.
Decizia CCR a fost una procedurală, nu pe fond: conținutul reformei – majorarea treptată a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani și reducerea cuantumului pensiei la 70% din salariul net – nu a fost respins.
Curtea a subliniat că Guvernul a respectat Constituția când și-a asumat proiectul de lege în Parlament, motivând urgența prin necesitatea de a evita accentuarea dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
CCR a mai precizat că legiferarea succesivă nu contravine securității juridice, atâta timp cât evoluțiile legislative sunt coerente și nu afectează drepturile fundamentale.
Obiecția principală a fost că Legea nr. 305/2022 prevede un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului CSM, iar Guvernul, ca inițiator, avea obligația de a-l respecta. Astfel, respingerea legii nu a fost legată de fondul măsurilor, ci de o eroare procedurală.
Reforma pensiilor magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea, prevedea ca pensia să crească treptat până în 2036 vârsta standard de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei să fie ajustat la 70% din salariul net.
În prezent, pensia medie a unui magistrat este de circa 25.000 de lei pe lună, comparativ cu salariile brute de 19.500–26.700 de lei, în funcție de gradul instanței.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a sugerat inițial că ar putea demisiona dacă legea nu trece de CCR, dar ulterior a clarificat că nu va demisiona. În replică, CSM a contestat legătura dintre blocarea fondurilor europene și reforma pensiilor magistraților, acuzând guvernul că dezinformează opinia publică.
Decizia CCR deschide calea pentru o posibilă revizuire a procedurii și reluarea demersurilor legislative, respectând pașii formali prevăzuți de lege.
