Tinerii români preferă rețelele sociale și cel mai puțin îi atrage presa scrisă. Mai mult, cinci din 10 elevi de liceu nu iau nicio măsură atunci când identifică o informație falsă și doar trei din 10 raportează o postare care conține fake news.
Asta arată studiul Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România.
Tinerii verifică informațiile în trei feluri: dacă aceasta confirmă ceva ce știau deja despre subiect, dacă apare din mai multe surse sau dacă pot identifica autorul.
”De pe internet, de pe rețelele de socializare și de la prieteni, dar de obicei le verific. Folosesc Instagram, TikTok, Facebook. Preferata mea e TikTok, sunt videoclipurile mai scurte și îți iei informațiile mai repede.”, a spuns un tânăr.
Însă, presa clasică nu este la fel de atrăgătoare pentru tineri cum este pentru generațiile mai mari, care își iau în principal informațiile de la televizor sau din presa online. Spre exemplu, doar 15% dintre elevii de liceu se informează de la știri timp de maximum 2 ore pe zi.
„Pentru că, spre exemplu, televiziunea este foarte statică, la TV ești doar pasiv, nu poți să dai mai în spate, mai în față, nu poți să oprești conținutul într-un anumit punct așa cum poți să faci pe internet și asta pentru eI este un minus pentru că deja sunt obișnuiți să consume informația de felul acesta”, a declarat Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.
La asta se adaugă felul în care se face școală atunci când vorbim de formarea unei opinii.
„Cred că ceea ce lipsește foarte mult. Este gândirea critică și capacitatea de a tria informațiile în funcție de o serie de criterii. Școala din România nu este neapărat foarte performantă în a crea această gândire critică iar bombardamentul informational care vine dintr-o multitudine de surse nu ajută deloc, mai degrabă crează confuzie. Ar trebui învățați cum să discearnă, ar trebui în primul rând gândire critică dezvoltată în programele educaționale de la școală”, a declarat Mălina Voicu, Sociolog, conferențiar Universitatea din București.
„Și mai apare și problema cu lipsa de încredere în presă și în jurnaliști. Ei nu recunosc branduri de media pentru că media aceasta la care ne uităm noi nu prea există pe radarul lor. Dacă este să fim onești, hai să ne uităm și la cât conținut interesant pentru tineri sau în format pentru tineri găsim în presa clasică.”, a mai spus Cristina Lupu.
De aici și confuzia între ce este un jurnalist și ce este un influencer.
Influencerul, în schimb, își expune mai degrabă opinia sa personală. Studiul Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în perioada ianuarie – septembrie 2024 pe un eșantion de 1.852 de elevi cu vârste cuprinse între 9 și 19 ani.
