Rețelele de socializare pot influența în mod decisiv soarta unor alegeri. Aceasta este concluzia experților care au explicat mecanismele prin care un partid politic își poate maximiza șansele la alegeri.
Iar aceste rețele de socializare reprezintă cel mai puternic canal media prin care se poate atinge scopul urmărit. Nu multă lume știe însă și modalitatea de funcționare a acestora, astfel că mulți cad în capcane, făcând lucruri aparent banale, dar care au ca efect dezinformări, manipulări, sau instigări la ură.
În ultimii doi ani, cel puțin odată cu declanșarea războiului din Ucraina, au circulat multe zvonuri despre așa-zisele armate de troli pe care Rusia le-ar folosi pentru a inunda rețelele de socializare cu mesaje împotriva Occidentului. Iar acest mecanism funcționează în mai multe domenii.
Cum folosesc partidele rețelele de socializare
Având în vedere că anul 2024 este unul cu patru rânduri de alegeri pentru România, se pune întrebarea cum vor decurge campaniile și care va fi soarta acestor scrutinuri, privite în acest context.
Există eforturi mari, la nivelul Comisiei Europene, pentru a reglementa publicitatea și colectarea de date pe rețelele de socializare, precum și gestionarea mai riguroasă a acestui mecanism.
Euronews a apelat la trei experți pentru a afla cum funcționează rețelele de socializare și cum pot partidele să influențeze alegerile oamenilor.
Septimius Pârvu, expert în guvernare la Expert Forum: "Deja cred că s-a văzut că există acest pericol (n.r.: pericolul influențării alegerilor din diverse țări, cu ajutorul rețelelor de socializare), au fost destule scandaluri și la nivel de UE, sau în SUA, am văzut măsura în care rețelele de socializare pot să influențeze rezultatul alegerilor. Am avut Cambridge Analytica, unul dintre scandalurile de la care a pornit, de fapt, și inițiativa Comisiei Europene, de a încerca să reglementeze modul în care se folosesc aceste date. Este o piață foarte activă."
Câți bani cheltuie partidele politice în campanii de influențare
Septimius Pârvu, expert în guvernare la Expert Forum: "Dacă ne uităm pe cifre, majoritatea tinerilor își iau informațiile din online în perioadele electorale, dar și între aceste perioade. Au fost și la noi câteva scandaluri legate de date, inclusiv recenta aplicație AUR, în care s-au scurs date în public. Poate ne gândim că nu influențează direct alegerile, dar ne gândim că ajung în public datele unor simpatizanți, iar asta poate să influențeze într-un fel modul în care oamenii aceștia sunt percepuți, modul în care partidul gestionează aceste informații.
Trebuie să subliniem că datele acestea nu se opresc la graniță, mai ales când vorbim de campanii transnaționale, campanii de influențare, care poate nu au scop numai ceva foarte local. Datele circulă. Nu contează neapărat să ne uităm doar la o anumită țară, mai ales că la anul avem europarlamentare, ci trebuie să ne uităm pe ansamblu. E modul în care vorbim de companiile mari, două-trei companii care, la nivel global, au mare parte din public, au acoperire globală și trebuie să ne uităm la modul în care gestionează aceste politici".
Partidele politice cheltuie sume mari pentru campanii de influențare pe rețelele de socializare, acolo unde nu există limitarea postătilor doar în cadrul campaniilor. Astfel, aceste dezinformări sau manipulări pot apărea tot timpul, prin propagandă.
Septimius Pârvu, expert în guvernare la Expert Forum: "Partidele au primit 258 de milioane de lei anul trecut și au cheltuit 100 de milioane pe propagandă, dar nu știm cât exact a ajuns în online. Acesta este și un obiectiv al legii despre care vă spuneam. Din ce am văzut, nu este un foarte mare apetit politic să treacă legea, din motive foarte realiste, pentru că nici partidele, cel puțin PNL și PSD, nu au un interes foarte mare să publice datele respective.
Dar ideea este că am vedea care sunt contractele și la nivel lunar, însă și odată cu raportul anual și trimestrial. Nu știm dacă vom vedea contractele cu beneficiarul final, adică entitatea care chiar publică."
Comisia Europeană lucrează la normative mai stricte
Septimius Pârvu, expert în guvernare la Expert Forum: "La nivel UE, există o inițiativă care a început în 2021, un pachet mai mare. În 2022 au intrat deja în vigoare Digital Service Act și Digital Market Act, care creează o umbrelă. Iar acum sperăm ca, spre sfârșitul acestui an, să intre în vigoare un regulament care se referă la publicitatea politică și la ceea ce înseamnă vizare, targeting și distribuirea de informații. Adică aceste campanii prin care încerci să amplifici mesajul. Regulamentul se referă la toate mijloacele și la toate alegerile, dar și în afara alegerilor, adică se va aplica pentru tot ce înseamnă publicitate politică.
Încă există o luptă la nivel UE este cea cu definiția, pentru că nici definiția nu este foarte clară. Ce ar aduce acest regulament? Ar obliga la mai multă transparență, orice material care este de publicitate politică va fi marcat cu o etichetă. La aceste campanii politice, am vedea, de fapt, cine este sponsorul și cine este în spatele sponsorului, adică cine a plătit. E vorba de dreptul la informație. Orice cetățean, ca să-și facă o impresie, trebuie să știe de unde provine informația. Pentru că tu ai putea să ai impresia că 'uite ce prezentă este acea entitate' și, de fapt, să fie doar rezultatul unei amplificări.
Mai e vorba de legătura cu banii. Poate să fie și o campanie negativă și eu vreau să știu că X zice ceva urât despre Y, de fapt.
Al doilea aspect este să știi de unde vin banii. Și nu vorbim numai de actorii din UE, ci și de cei din afara UE. Și acest regualment ar permite actorilor din afara UE să finanțeze publicitatea politică în interiorul UE, dar cu condiția să existe o entitate care să-i reprezinte, să fie responsabilă legal. În primul rând, să știi pe cine să tragi la răspundere dacă se încalcă legislația.
Eu aș zice că da (n.r.: China și Rusia au publicitate politică în România). În momentul acesta, vezi cine a sponsorizat, dar vezi cine a plătit practic. Acest regulament ar aduce și o listă cu entitățile acestea și vezi pe cine reprezintă. Deci ai putea să faci o legătură. Știu, de fapt, că o entitate din afara UE, din China, Rusia, este reprezentată în UE de firma respectivă, care a băgat bani mai departe."
Deja cele două acte au impus niște limitări. Conform Digital Media Act, nu poți să folosești mai mult de patru categorii de date odată. Plus că nu mai ai voie să folosești date sensibile, inclsuiv pe partea de politic. De exemplu, nu poți să folosești date despre religie, sau despre opțiunile politice. Parlamentul European a limitat și nu mai poți să folosești date observate sau deduse. De exemplu, am folosit Google Maps, iar Google știe asta. Sau am postat că am votat cu partidul X și, după aceea, știe Facebook că eu am opțiunea respectivă. S-ar limita foarte mult aceste date. Este o mare bătălie.
Parlamentul vrea ca, cu 60 de zile înainte de începerea campaniei, să poți folosi doar date legate de locație, ceea ce înseamnă circumscripția, limba vorbită și faptul că ești la primul vot, asta fiind probabil dedus din vârstă. Regulamentul, pe partea politică, sperăm să intre la sfârșitul anului. Pe zona de comercial există deja anumite limitări. Viziunea Comisiei era să intre în vigoare în primăvară, la europarlamentare. Vor dura aceste proceduri până la un an sau peste. El va fi aplicat ca atare odată cu publicarea în Monitorul Oficial."
AEP are toate datele despre banii cheltuiți de partide
Autoritatea Electorală Permanentă a propus un proiect de lege pentru a mări transparența în ceea ce privește modul de finanțare a publicității politice.
Marian Muhuleț, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente: "Din punct de vedere al AEP, nu aș putea să am o poziție în sensul acesta, pentru că AEP nu are între preocupările sale analiza conținutului pe care partidele politice sau actorii politici aleg să-l împărtășească pe rețelele de socialziare între perioadele electorale.
Preocuparea AEP este, din perspectiva regulamentului, ceea ce se dezbate la nivel european, chestiunea legată de modul în care sunt finanțate aceste modalități de publicitate politică sau electorală și verificarea modului în care partidele cheltuiesc banii și pe ce îi cheltuiesc. Facem, la nivelul AEP, o verificare anuală a modului în care sunt cheltuiți banii publici de către partidelele beneficiare de subvenție, iar peste această verificare, avem și competența de a verifica, la nivelul fiecărei campanii electorale, modul în care au fost cheltuiți banii, investiții în campanie de către actorii politici.
Acel proiect de lege care înglobează propunerile AEP, de modificare a legii 334, a fost însușit la nivel parlamentar, a trecut de Senat sub formă de adoptare tacită și se află în dezbatere la Camera Deputaților. Noi sperăm ca acel proiect de lege să devină lege anul acesta, pentru ca partidele să aibă timp suficient până la alegeri, iar cetățenii să poată să afle care sunt noile prevederi legale și să poată beneficia de pe urma lor.
Nu am sumele exacte (n.r.: sumele pe care partidele le cheltuie în campanie), dar nu este un prag, pot să cheltuiască oricât își doresc, e decizia lor cum își drămuiesc banii în interiorul partidelor. Dar din informațiile vehiculate și anul trecut și anul acesta, o bună partre din bugetul partidelor care beneficiază de subvenție merge către investiții în zona de publicitate electorală, către zona de mass-media, online sau offline, din România.
Rolul AEP este de a beneficia de datele care vor fi raportate de companii individual sau într-o bază de date, care se pare că va fi constituită de Comisia Europeană, de a le compara cu alte date pe care partidele ni le vor raporta și de a vedea dacă sunt lucruri care diferă, de a investiga suplimentar în direcția aceasta.
După fiecare campanie, în România, partidele beneficiază și de rambursarea cheltuielilor și va fi cu atât mai mare interesul lor să furnizeze date cât mai corecte. În campaniile anterioare, am avut raportări din partea partidelor, pe marginea campaniilor duse în online și am decontat sume pentru publicitate politică pe online. AEP verifică activitatea financiară a partidelor, vedem contractele pe care partidele le încheie. Pe unele dintre contracte, partidele le consideră confidențiale, având clauze și nu putem trece peste asta pentru a le face publice, dar noi comunicăm constant rezultatele controalelor pe care le facem, punem la dispoziția publicului date relevante dpdv informațional.
Septimius Pârvu, expert în guvernare la Expert Forum: "Având în vedere că sunt bani publici, nu ar trebui să fie confidențiale. Este un bun comercial, dar pe de altă parte, am putea spune că și la drumuri există clauză de confidențialitate la prețul producătorului."
Cum funcționează mecanismul de manipulare în mediul online
Faptul că se plătesc bani și se comandă publicitate politică pe rețelele sociale nu este un secret, însă Comisia Europeană încearcă să creeze un mecanism pentru ca lumea să-și dea seama cine este beneficiarul final al acestei publicități.
Codruța Simina, jurnalist Rise Project și Misreport: "Eu pot să vorbesc exact pe aria pe care mă pricep, publicitatea politică pe rețelele de socializare și ce care se vede cel mai transparent, Facebook. Aici putem să vedem foarte limpede că, din aprilie 2019 și până acum, totalul cheltuit pentru publicitate politică este de 76 de milioane de lei doar pe Facebookul românesc, din partea tuturor partidelor, din partea tuturor entităților care doresc să amplifice conținut cu subiect politic. Asta poate să facă oricine, dar el trebuie marcat ca atare, ca publicitate politică.
Dar problema cu el este că, de foarte multe ori, nu reușim să ne dăm seama cine este în spatele amplificării lui. Asta e o problemă pe care foarte puțină lume o înțelege în România. Și mai puțină lume înțelege că ea trebuie reglementată și transparentizată. Este important să știm cine amplifică un subiect pe rețelele de socializare pentru că el va fi văzut de foarte multă lume.
Mai este important să înțelegem cine îl amplifică pentru că, în general, s-ar putea să avem de-a face cu o campanie negativă, cu amplificarea unui material fals sau cu o campanie de denigrare. Ar fi bine să știm cine e în spate, pentru că, în timpul campaniiloe electorale, cu siguranță că o să fim mult mai mult pe rețelele de socializare decât în fața televizorului și dacă conținutul politic difuzat la TV este reglementat și verificat, ceea ce vedem pe rețelele de socializare nu este reglementat în timpul campaniilor electorale și nici în restul timpului."
Practicile partidelor din România pe rețelele de socializare
Pentru manipularea pe rețelele de socializare, sunt folosite diverse tertipuri pe care o persoană neinițiată nu le poate descoperi prea ușor. Practic, este vorba de algoritmul de funcționare al acestor mecanisme.
"Nu am descoperit ferme de troli, ci am descoperit o practică pe care o fac toate partidele din România. Unele o fac mai transparent, altele mai puțin transparent. Își creează rețele de site-uri care imită aparența unor publicații, publică conținut de propagandă, adică doar conținut produs de partidul lor, doar conținut pozitiv la adresa partidului și plătesc apoi Facebook pentru a împrăștia conținutul ăsta la cât mai mulți utilizatori. În mod normal, eu, ca utilizator, nu ar trebui să văd conținutul acesta, dar, pentru că o agenție de publicitate care are un contract cu partidul, sau pentru că o entitate pe care Facebookul nu o verifică plătește, conținutul acela va fi văzut de mult mai mulți oameni și de mai multe ori.
Să zicem că dai like unei pagini a unui partid, după care, în general, utilizatorii sunt îndemnați să se înscrie în niște grupuri de pe acea rețea socială, iar în grupuri o să primească constant conținut care le repetă cumva punctajul partidului. În momentul în care tu intri pe rețeaua de socializare, vei vedea de mult mai mute ori conținutul acesta decât dacă nu ai fi intrat în grupul acesta. Iar partidul, în momentul în care mai și sponsorizeză conținut, poate să te și targheteze, pentru că ai aderat la grupurile acestea și pentru că ai dat like paginii și pentru că ești din oraș.
Deci tu vei vedea conținutul acesta de foarte multe ori și vei avea senzația că e ceva normal, că și prietenii tăi îl văd. La nivel de realitate, o să ai percepția că partidul acesta este mult mai vizibil și mult mai prizat de ceilalți decât este în realitate. (...)
În 2020, în anumite județe, au existat anumite partide care au fost ținta unor campanii negative. De asta e important să știm cum se cheltuie banii. În general, sunt niște partide sau niște agenții de publicitate care disimulează conținut și încearcă să-l facă să pară autentic media. Dar în realitate, cu toate reglementările UE, în acest moment, o entitate care vrea să sponsorizeze conținut politic pe Facebook și să fie foarte greu de depistat poate să facă asta pentru că Facebook are niște reguli de transparență care pot fi sărite foarte ulor, pentru că noi, ca țară, nu ne-am gândit niciodată că avem nevoie de o reglementare în domeniul acesta și pentru că nu ne gândim să avem reglementarea asta la nivel de cum funcționează platformele big tech. Și asta se duce în mai multe direcții. Una dintre ele este ce a pățit Recorder cu ultimul reportaj. Alte țări s-au gândit că au nevoie de asemenea reglementări. Lucrul acesta se poate face, ideea este să vrem".
