România intră într-o etapă crucială în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). După renegocierea cu Comisia Europeană, autoritățile au decis să renunțe la 7 miliarde de euro din suma totală pusă la dispoziție, bani care ar fi putut fi accesați sub formă de împrumuturi.
Astfel, țara noastră mai are la dispoziție aproximativ 21 de miliarde de euro, dintre care 14 miliarde sunt granturi nerambursabile, iar restul reprezintă împrumuturi cu o dobândă avantajoasă de 3%.
Ce se întâmplă cu proiectele PNRR
Guvernul a anunțat că proiectele cu un grad de execuție sub 30% riscă să fie fie eliminate din PNRR, fie analizate punctual și, eventual, menținute doar dacă există șanse reale de finalizare.
Până la sfârșitul lunii august 2025, autoritățile trebuie să decidă exact ce proiecte rămân pe listă. Termenul este critic, pentru că după august 2026 fondurile PNRR nu vor mai putea fi accesate, programul urmând să expire definitiv.
Cele mai importante proiecte vizate de PNRR sunt cele din infrastructură, dar și cele legate de reforme structurale. Guvernul încearcă să accelereze implementarea acestora pentru a se încadra în termenul-limită.
Pe lângă banii veniți de la Bruxelles, va fi nevoie și de cofinanțare din bugetul de stat, inclusiv de la autoritățile locale.
Riscurile pentru România
Dacă proiectele păstrate în PNRR nu vor fi duse la capăt, România va fi obligată să returneze sumele cheltuite fără rezultate concrete și ar putea plăti penalități pentru fondurile contractate dar neutilizate.
Primul pas este adoptarea ordonanței de urgență, după care, până la 1 septembrie 2025, vom afla lista exactă a proiectelor ce vor fi finanțate prin PNRR.
România are astfel la dispoziție doar un an și jumătate pentru a valorifica una dintre cele mai mari oportunități de finanțare europeană din istoria sa.
Consens parțial privind reforma administrației publice locale și finanțarea proiectelor primăriilor
Sosiți la Guvern pentru a se debarasa de aprobarea Guvernului pe fiecare proiect aprobat și finanțat inițial cu bani din PNRR, aleșii locali s-au lovit de refuzul premierului Bolojan.
După patru ore de dezbateri la Palatul Victoria, aleșii locali au obținut permisiunea de a reduce numărul angajaților cu până la 20%, dar după cum cred de cuviință. Nu au primit însă și fonduri majorate de la bugetul central, în conformitate cu numărul actualizat de locuitori.
În cazul proiectelor finanțate prin PNRR, dar cu nivel de execuție de sub 30%, șefii unităţilor administrativ-teritoriale din țară nu au reușit să elimine aprobarea Guvernului ca o condiție pentru continuarea lor. Au primit doar promisiuni de a deconta ulterior cheltuielile făcute din propriile bugete și de credite garantate de stat, luate pentru a duce la bun sfârșit aceste proiecte demarate, fără analiza și memorandumul de aprobare al Guvernului. Totul cu promisiunea decontării ulterioare a acestor cheltuieli din PNRR, dacă proiectele sunt terminate până la 31 august 2026, data limită a acestui program.
Potrivit datelor Asociației Comunelor, doar câteva orașe și municipii, plus aproximativ 40 de comune, se pot numi „primării bogate”, care au capacitate de autofinanțare. Proiectele UAT-urilor care nu se vor încadra în acest termen trebuie să se mulțumească cu promisiunea accesării altor programe fie europene, fie naționale.
Olguța Vasilescu, primarul Craiovei: „Toate proiectele care, la ora actuală, se află la 30 la sută vor fi finanțate prin PNRR. Pentru celelalte proiecte, urmează, după această ordonanță, să existe un memorandum, cu asigurarea că în cazul în care se stabilește că ele vor fi terminate până la jumătatea anului viitor, vom primi sumele necesare. Am reușit să salvăm foarte multe dintre proiecte."
În cazul situației actuale de supracontractare pe programul Anghel Saligny, aleșilor locali li s-a promis că vor fi prioritizate școlile, anveloparea blocurilor și drumurile, în detrimentul altor proiecte considerate de mai mica importanță, precum pistele de biciclete sau drumurile forestiere.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: „Au primit o promisiune că, la următoarea rectificare, vor se vor găsi câteva miliarde de lei, în jur de două miliarde, pentru a acoperi măcar parțial notele de plată pe care le-au de onorat UAT-urile din țară către cei prestatorii de servicii, pe aceste proiecte."
Primarii nu au reușit să-I convingă pe Bolojan
În ceea ce privește reforma administrativă, aleșii locali nu au reușit să-I convingă pe premierul Ilie Bolojan de necesitatea raportării numărului de angajați și a sumelor de reechilibrare primite anual la numărul actualizat de locuitori de la Evidența Populației, în loc de datele recensământului din 2021. Primarii spun că numărul locuitorilor a tot crescut și este nevoie de mai mulți bani, dar și de mai mulți anagați. Numai că Guvernul caută să impună reducerea cu până la 20% a personalului în UAT-uri. Singura concesie? Primarii vor opera reducerile de personal după cum cred de cuviință.
Olguța Vasilescu, primarul Craiovei: „Din punctul nostru de vedere, nu este corect deloc, pentru că știm cum s-a făcut recensamântul, în pandemie. La Craiova, de exemplu, am primit doar 400 de tablete pentru a recenza o populație de 300 de mii de locuitori".
În schimb, este posibil ca plata salariilor asistenților personali pentru persoanele cu dizabilități să fie transferată de la primării către structurile descentralizate ale Ministerului Muncii. Discuțiile au deblocat ordonanța de urgență care privește restricțiile de finanțare pentru UAT-uri. Aceasta va fi adoptată în ședința de guvern, în timp ce, pentru un alt capitol din pachetul doi de măsuri de austeritate, reforma în administrația publică locală, este nevoie și de concursul primarilor de comune cu care se va purta o nouă discuție.
