România intră într-o perioadă economică tensionată, cu cele mai mari dezechilibre din Uniunea Europeană atât la deficitul bugetar, cât și la inflație, în timp ce perspectivele de creștere pentru 2026 sunt revizuite în jos de marile instituții financiare internaționale.
Haideți să ne uităm acum la tabloul economic al acestui moment de criză politică. România a încheiat anul 2025 cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, situat la aproximativ 7,65% - 8,4% din PIB, mult peste media Uniunii de aproximativ 3,2%.
Acest nivel plasează România pe primul loc, urmată de țări precum Polonia și Belgia.
Nu doar deficitul plasează România pe primul loc. România e și de câteva luni „campioana” inflației în Uniunea Europeană.
În martie, România a ajuns la o rată anuală de aproape 10%, față de numai 2,8% media UE. Țara noastră e la distanță semnificativă și față de următoarea țară din clasament, Croația care are o inflație de 4,6%.
În ciuda perspectivelor fragile, România a scăpat, deocamdată, de retrogradare. Agenția S&P a reconfirmat la început de aprilie ratingul suveran al României, dar a menținut perspectiva negativă.
Agenția afirma atunci că Guvernul de coaliție formată din patru partide a luat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar semnificativ, prin majorarea impozitelor și înghețarea salariilor și a pensiilor.
După un 2025 în care economia României a crescut foarte puțin, cu doar 0,7%, finalul de an a adus o „recesiune tehnică”, adică două trimestre consecutive de scădere economică.
Nu e neapărat o criză profundă, dar e un semnal clar că motorul economiei începe să gâfâie. Perspectivele pentru acest an nu sunt încurajatoare.
Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au revizuit în jos prognozele. FMI estimează acum o creștere de doar 0,7% în 2026, la jumătate față de cât anticipa anterior, iar Banca Mondială este și mai rezervată, văzând o creștere de doar 0,5%.
