Înconjurate de controverse publice de ani buni, cheltuirea subvențiilor de stat primite de partidele politice nu beneficiază nici până în prezent de transparența mult dorită. În timp ce proiectele privind transparentizarea subvențiilor sunt blocate de ani de zile în Parlament, Puterea invocă protejarea imaginii și intereselor țării pentru a susține noi restricții privind utilizarea acestor fonduri.
Proiect de sancționare a partidelor pentru afectarea „imaginii României”. AUR contestă inițiativa
Proiectul își propune sancționarea partidelor care folosesc banii din subvențiile primite pentru activități, servicii, mesaje sau materiale care pot afecta imaginea sau interesele țării, precum și ordinea constituțională.
Inițiatorul recunoaște că a pornit de la acuzațiile aduse liderului AUR, George Simion, de lobby împotriva României în programul american Visa Waiver. Susține însă că vrea să prevină astfel de situații pe viitor.
Ionuț Stroe, inițiator, deputat PNL:
„Dacă ai folosit aceste sume acordate din banii contribuabililor, până la urmă în alte scopuri, cu siguranță în funcție de gravitatea faptei le poți restitui, se poate suspenda subvenția, confisca sau, poate mai grav, răspunde contravențional sau penal pentru asta. Există instituții cu competențe în zona cheltuirii banilor publici, și anume Curtea de Conturi care face verificări la partidele politice. Există Autoritate Electorală Permanentă care verifică sume, cheltuielile atât în campanii electorale, cât și în activitatea lor.)Există organe ale statului care pot face verificări în legătură cu anumite aspecte penale sau contravenționale în asemenea acțiuni politice”.
Liderii AUR propun însă o altă soluție.
Petrișor-Gabriel Peiu, liderul senatorilor AUR:
„Domnul Stroe vrea să creeze probabil noi instituții care să determine care este interesul național sau cine să hotărască care este interesul național. Este o aberație să pui așa ceva într-o lege. În al 2-lea rând, ca principiu, nu este cazul ca bugetul de stat să subvenționeze partidele. Simplu, un partid este un ONG. Dacă un ONG nu poate să convingă, nu știu, 10-20.000 de oameni să cotizeze, cum o să convingă milioane de oameni să-i voteze”.
Inițiativele de transparentizare, blocate de ani de zile. Experții cer clarificări
Partenerii de coaliție consideră însă că este vorba doar despre un simplu exercițiu de imagine. Și care nu ține cont de existența altor proiecte, îngropate de ani buni în sertarele Parlamentului, ce propuneau transparentizarea traseului banilor cheltuiți de partide din subvențiile de stat.
Ștefan Pălărie, senator USR:
„Mi-e teamă că va fi foarte greu să judece cineva ce e bine pentru România și ce nu e bine pentru România. Mai ales în privința elementelor de diplomație internațională. Există niște proiecte legislative ale USR, unul depus în anul 2019, deci în primul mandat în care USR a avut reprezentare în Parlament, în care și-a propus mai multe lucruri.Transparentizarea, de exemplu, a contribuțiilor financiare și din afara subvenției, donațiile, oricare ar fi mai mari decât un salariu minim pe economie, să fie făcute publice de către partide. Transparențe publice sumele alocate celor care țin de relațiilor de presă, emisiunilor și așa mai departe”.
Specialiștii în domeniu cer mai multe clarificări. Plus corelarea noului demers legislativ cu cele mai vechi pentru a scoate din zona gri cheltuielile partidelor din bani publici.
Septimius Pârvu, director programe ExpertForum
„Modul în care este formulat acum proiectul într-adevăr poate ridica anumite probleme. Ce înseamnă imaginea României? Dacă eu zic că România este țară coruptă, afectează sau nu afectează, pentru că da x dovezi care arată că de fapt există această situație? Trebuie să ne uităm mai cu atenție la destinații, una dintre vulnerabilitățile care au și generat de fapt astfel de cheltuieli, este că nu e foarte clar pe ce se poate cheltui. Din punctul meu de vedere, asta înseamnă să angajezi o firmă, să te ajute să-ți faci o campanie sau să să te învețe cum să adresezi alegătorilor, dar nu să cumperi acces undeva”.
Pe zona de transparentizare a modului de cheltuire a banilor din subvenții există deja reglementări europene adoptate de doi ani. Dar aplicate foarte timid în România. În ultimii ani, inițiativele legislative care instituiau raportări trimistriale și lista cu beneficiari finali au murit toate, în Parlament.
Septimius Pârvu, director programe ExpertForum
„Practic dacă tu faci campanie, există această obligație, dacă cumperi reclamă la televiziune, televiziunea este obligată să pună pe site o se numește notificare de transparență, în care practic să fie toate acele contracte cu durată, cu nu știu valoare, cu mai multe elemente. Acuma problema mare este că nu există în momentul ăsta nicio instituție care să fie delegată să să să monitorizeze chestiunea asta. Pe noi ne interesează beneficiarul final”.
Noua conducere AEP a promis că va veni, în primăvară, cu propriile propuneri de îmbunătățire a mecanismului de subvenții pentru partide. (CARTON 2) Deocamdată, partidele politice continuă să cheltuiască anual subvenții de ordinul sutelor de milioane de lei. Numai în 2025, cele 8 partide beneficiare au încasat lunar între 19 și 22 milioane de lei. În prima lună a acestui an, subvenția totală a coborât la 14,5 milioane de lei, cei mai mulți bani fiind direcționați spre conturile PSD, AUR și PNL.
