Un studiu realizat de o echipă internațională de cercetători infirmă ideea că inteligența artificială (AI) poate duce la o dependență similară cu cea de droguri sau de jocuri de noroc, afirmând că 'nu sunt dovezi științifice solide care să susțină existența dependenței de ChatGPT sau de alte chatbot-uri AI', transmite miercuri agenția EFE.
Cercetătorii Víctor Ciudad-Fernández de la Universitatea din Valencia (UV), Cora von Hammerstein de la Universitatea Paris Cité și Joel Billieux de la Universitatea din Lausanne au analizat studii care au încercat să evalueze acest fenomen și 'au descoperit un model îngrijorător': metodele utilizate pentru a evalua presupusa dependență de ChatGPT sunt aceleași cu cele utilizate pentru a evalua dependența de substanțe precum alcoolul sau cocaina, a anunțat miercuri UV.
'Criterii precum 'toleranța' sau 'sindromul de sevraj' sunt folosite pentru a evalua dacă cineva folosește un chatbot în mod excesiv, ceea ce este ca și cum ai diagnostica dependența de dans prin aceleași criterii ca în cazul heroinei', a declarat Victor Ciudad, membru al grupului de cercetare I-PSI-TEC de la Universitatea din Valencia.
Potrivit cercetării, studiile care au încercat să dovedească existența acestei 'dependențe' nu au prezentat dovezi ale unor efecte nocive semnificative din punct de vedere clinic, cum ar fi afectarea funcțională severă sau consecințe negative majore în viața utilizatorilor.
În schimb, cercetătorii sugerează că utilizarea frecventă a ChatGPT 'este adesea legată mai mult de curiozitate, de învățare sau chiar de strategii de adaptare'.
Autorii au avertizat că etichetarea prematură a utilizării ChatGPT drept o dependență 'poate avea consecințe grave', cum ar fi stigmatizarea utilizatorilor, crearea de tratamente inutile și promovarea unor reglementări nefondate.
'Nu este vorba despre dependență, ci despre modul în care folosim tehnologia. Acest studiu îndeamnă la o schimbare de perspectivă: în loc să patologizăm utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, este mai important să analizăm când și de ce utilizarea lor devine problematică', au indicat cercetătorii. În opinia lor, 'cheia constă într-o utilizare conștientă și reglementată, evitând căderea în discursuri alarmiste fără fundament științific'.
Studiul a fost publicat în revista științifică Addictive Behaviors și a fost realizat 'drept răspuns la recente afirmații alarmiste din mass-media care indicau în această direcție'.
