51,1% dintre români consideră că România este o țară sigură din punct de vedere al securității naționale, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research în cadrul „Barometrului Securității Naționale”. Dintre aceștia, 17,9% apreciază că țara este „foarte sigură”, iar 33,2% o consideră „mai degrabă sigură”.
Pe de altă parte, percepțiile negative rămân semnificative: 46,5% dintre respondenți cred că România este o țară nesigură (27% „mai degrabă nesigură” și 19,4% „foarte nesigură”), în timp ce 2,4% nu au oferit un răspuns.
Diferențe clare între categorii sociale
Rezultatele sondajului evidențiază o divizare importantă în percepția securității naționale, în funcție de profilul socio-demografic al respondenților.
Astfel, niveluri mai ridicate de încredere în siguranța României se regăsesc în rândul:
- tinerilor sub 30 de ani (70%),
- persoanelor cu studii superioare (74%),
- bărbaților (59%),
- locuitorilor din București și din marile orașe (61%),
- votanților PNL (77%) și USR (81%).
În contrast, percepția de nesiguranță este mai accentuată în rândul:
- persoanelor de peste 60 de ani (54%),
- femeilor (53%),
- celor cu nivel scăzut de educație (61%),
- locuitorilor din mediul rural (56%),
- votanților AUR (62%).
Explicațiile experților: percepția nu este uniformă
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că, deși majoritatea populației percepe România ca fiind sigură, această percepție este inegal distribuită în societate.
Potrivit acestuia, grupurile tinere, educate și urbanizate tind să aibă mai multă încredere în securitatea statului, în timp ce categoriile vulnerabile social sau din mediul rural manifestă un nivel mai ridicat de anxietate.
Această diferență reflectă nu doar condiții socio-economice distincte, ci și niveluri diferite de încredere în instituțiile statului.
Implicații pentru securitatea națională
Discrepanțele identificate de sondaj pot avea consecințe importante. Segmentele populației care percep un nivel ridicat de insecuritate pot deveni mai vulnerabile la:
- discursuri alarmiste,
- mesaje populiste,
- narațiuni destabilizatoare.
Astfel, consolidarea încrederii publice și reducerea acestor clivaje devin obiective esențiale pentru politicile de securitate națională.
