Parlamentul României a validat decizia CSAT privind utilizarea bazelor militare din România de către SUA pentru misiuni în Orientul Mijlociu. Hotărârea a fost adoptată cu 272 de voturi pentru, 18 împotrivă, 5 abțineri și 2 voturi „nu votez”.
Circ în Parlament, dezbaterea dinaintea votului a fost suspendată
Dezbaterea din Parlamentul României dinaintea votului a fost suspendată după momente tensionate în plen. Ministrul Apărării a fost întrerupt de mai multe ori în timpul discursului de parlamentari ai Alianța pentru Unirea Românilor, care au protestat din bănci.
În timpul dezbaterii, deputatul Radu Miruță a susținut că decizia supusă votului vizează consolidarea capacității de apărare a Românie.
Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale: „Ceea ce se supune la vot e o sporire a capacității de apărare a României pentru a deveni mai puternici, pentru a descuraja mai mult, e nevoie și de capacități tehnice de apărare. Acestea ridică gradul de descurajare a celor care se uită cu ochi sticloși spre România. O astfel de decizie e luată în forul suprem în Parlament, CSAT a fost consultat, iar președintele României propune Parlamentului.
Miruță a criticat și protestele din sală, afirmând că argumentele legate de lipsa timpului pentru studierea documentelor „sunt argumentele unor oameni slabi” și că „gălăgia din plen demonstrează o incapacitate de a înțelege responsabilitatea unor astfel de decizii”.
Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale: „Argumentele că nu aveți timp să citiți sunt argumentele unor oameni slabi. Când e responsabilitatea: când țipați că se iau decizii la care nu luați parte sau când țipați când trebuie să luați decizii. Ce faceți azi demonstrează o incapacitate de a înțelege, vă bateți joc de români și dați apă la moară celor care vă susțin din afara României. Parteneriatele strategice nu țin cont de gălăgia pe care o faceți.”
La dezbatere a intervenit și premierul Ilie Bolojan, care a cerut parlamentarilor să susțină propunerea.
„Stimați colegi, sunt aici în semn de respect pentru cetățenii României și pentru Parlamentul țării noastre. Și în această calitate de prim-ministru, vă asigur că această propunere este în interesul țării noastre, este pentru siguranța românilor, este o propunere făcută cu responsabilitate care arată că România este un aliat sigur în această parte a lumii și este o propunere făcută cu responsabilitate. Stimați colegi, cu tot respectul, gândiți-vă ce înseamnă să iei decizii importante pentru țară, ele nu pot fi luate cu vuvuzelele, ci trebuie luate întotdeauna cu responsabilitate. Din acest punct de vedere, vă rog să votați pentru această propunere în interesul României”, a declarat Bolojan.
George Simion: O decizie luată pe genunchi care afectează destinul unei națiuni
Liderul AUR, George Simion, a anunțat că parlamentarii Alianța pentru Unirea Românilor nu vor susține solicitarea privind aprobarea documentelor legate de cooperarea militară cu Statele Unite ale Americii.
„Nu putem vota și nu ne dăm acordul pentru scrisorile și garanțiile lui Nicușor Dan venite de la Grindeanu și din alte părți insalubre ale politicii românești. Nu avem garanția că scopul și că intențiile sunt doar defensive, nu avem garanția că cineva va apăra aceste baze militare, nu știm câți soldați rămân și nu știm multe alte lucruri”, a declarat Simion.
Acesta a adăugat că doar 64 de parlamentari au avut acces la documentul clasificat și a susținut că AUR are „răspunderea față de poporul român ca niciun cetățean să nu fie supus riscurilor”. „România trebuie să rămână o țară sigură”, a spus liderul AUR.
Sorin Grindeanu: Aprobarea solicitării SUA arată că România își respectă angajamentele de securitate
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că aprobarea solicitării venite din partea Statele Unite ale Americii privind echipamentele militare reprezintă „un gest firesc și necesar” în actualul context de securitate.
„Ne aflăm într-un context de securitate internațională fără precedent. Conflictul din Orientul Mijlociu se suprapune peste războiul din Ucraina, aflat deja într-o fază prelungită. Acest cumul de tensiuni obligă Uniunea Europeană și NATO să își adapteze rapid și realist abordările economice și militare”, a declarat Grindeau.
Potrivit lui Grindeanu, România, ca stat membru al ambelor structuri, are „nu doar dreptul, ci și responsabilitatea de a contribui activ la securitatea regională”, în special în zona de sud-est a Europei și la Marea Neagră.
„România ca stat membru al ambelor structuri are nu doar dreptul, ci și responsabilitatea de a contribui activ la securității regionale în special în zona de sud-est a Europeie și la Marea Neagră. Poziționarea noastră strategică pe flancul estic ne conferă un rol esențial în contracararea riscurilor de securitate, iar acest rol nu poate fi asumat doar declarativ, ci și prin decizii concrete și cornete. În acest cadru, aprobarea soclitatrii SUA reprezintă un gest firesc și necesar, este un semnal clar că ro își respectă angajamentele și că este un part serios capabil să contribuie efectiv la securitatea proprie și a aliaților săi. O alianță puternică se bazează pe încrederea reciprocă și pe consecventă.”, șeful PSD, Sorin Gridneanu.
AUR protestează în timpul discursului lui Sorin Grindeanu
Ședința din Parlament este marcată de tensiuni după ce președintele de ședință, Sorin Grindeanu, i-a tăiat microfonul unui senator AUR care depășise timpul alocat pentru a face o sesizare. În replică, reprezentanții AUR au cerut ca propunerea aflată în dezbatere să fie retrimisă la comisii.
U parlamentare din partea AUR a susținut că foarte puțini parlamentari au apucat să citească documentul clasificat supus votului: „Maxim 100 de deputați au citit documentul până acum. Cum să voteze deputații fără să citească? Nu e momentul să ne jucăm cu astfel de documente”.
Sorin Grindeanu a respins acuzațiile și a afirmat că parlamentarii au avut la dispoziție trei ore pentru a consulta documentul. Declarația a stârnit reacții vehemente din partea senatorilor și deputaților AUR, care au strigat din bănci că afirmația nu este adevărată.
AUR a solicitat suspendarea ședinței, însă propunerea a fost respinsă la vot.
În timpul discursului lui Grindeanu, parlamentarii AUR au protestat în plen, afișând pancarte cu mesajul „Vrem pace, nu război”, fluierând și folosind goarne.
Premierul Bolojan, prezent la ședința plenului comun
La ședința pelenului comun al Parlamentului participă și premierul Ilie Bolojan. Ședința este condusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a anunțat că și-au înregistrat prezența 337 parlamentari din totalul de 463.
Lucrările se desfășoară cu prezență fizică și online.
Documentele trimise de Nicușor Dan către Parlamentul României
În primul rând, președintele Nicușor Dan a transmis o scrisoare prin care informează Parlamentul României că a aprobat forțele și mijloacele MAI care sunt trimise la misiuni și operațiuni în afara teritoriului național.
În același timp, președintele a transmis și o scrisoare prin care informează Parlamentul României că a aprobat intrarea și staționarea în țara noastră a forței de reacție NATO sau tranzitarea teritoriului național de către aceasta în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, dacă va fi cazul.
Ce trimit SUA în România
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a discutat în şedinţa de miercuri despre dislocarea temporară în România a unor echipamente şi forţe militare americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, o solicitare în acest sens fiind transmisă Parlamentului pentru a fi supusă aprobării.
CSAT și-a dat acordul de parteneriat cu SUA, în urma solicitării americanilor de a disloca forțe în România, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Urmează votul în Parlament.
Președintele Nicușor Dan a anunțat care este planul, punând accent pe caracterul defensiv al echipamentelor și operațiunilor și pe siguranța în interiorul granițelor țării.
CSAT a avizat folosirea bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii de către Statele Unite pentru misiuni de supraveghere și realimentare în Orientul Mijlociu. Potrivit unor surse de la Cotroceni, la Câmpia Turzii ar urma să meargă sistemele de observație, culegere informații și alimentare, iar la malul mării restul echipamentelor.
În jur de 500 de militari ar urma să ajungă în țara noastră, pe lângă aparatură.
„Punctul al treilea al discuţiei de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente şi forţe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, (...) echipamente de monitorizare şi echipamente de comunicaţii satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu. Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive şi subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis, în termeni tehnici se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi, în măsura în care Parlamentul aprobă în şedinţa care urmează să aibă loc azi, vor fi dislocate în baza Acordului de parteneriat dintre România şi Statele Unite ale Americii.
Aşa cum am spus, pentru ca aceste echipamente şi aceste forţe militare să ajungă în România este nevoie de votul Parlamentului. Deci în urmarea şedinţei CSAT am trimis o scrisoare Parlamentului şi o să avem o dezbatere în Parlament în această după-amiază", a anunţat preşedintele Nicuşor Dan, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, după şedinţa CSAT.
