Tribunalul București a respins solicitarea DIICOT de prelungire a arestării preventive a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Judecătorul a decis înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, apreciind că privarea de libertate nu mai este justificată. În motivarea deciziei, instanța arată că noile acuzații formulate împotriva lui Georgescu nu sunt susținute de probe. Hotărârea nu este definitivă.
Decizia a fost pronunțată luni, 26 octombrie, după ce procurorii DIICOT au solicitat prelungirea arestării preventive a celor doi inculpați cu încă 30 de zile, până pe 27 noiembrie 2026.
Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost arestați preventiv pe 29 septembrie, într-un dosar în care sunt acuzați că ar fi participat la o schemă de înșelăciune prin care unor oameni de afaceri le-ar fi fost promise finanțări bancare de milioane de euro.
În motivarea hotărârii, judecătorul de drepturi și libertăți constată că există în continuare o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea faptelor cercetate, însă apreciază că nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru menținerea arestării preventive.
„Judecătorul de drepturi şi libertăţi învestit cu soluţionarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului constată că temeiurile care au determinat arestarea inculpaților (...) nu mai subzistă în prezent și nici nu există temeiuri noi care să impună privarea de libertate a acestora”, se arată în motivarea instanței.
Judecătorul: Pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat considerabil
Unul dintre principalele argumente ale instanței pentru respingerea solicitării DIICOT este că pericolul pe care lăsarea în libertate a inculpaților l-ar putea reprezenta pentru ordinea publică s-a diminuat.
Judecătorul a analizat gravitatea faptelor, perioada în care acestea ar fi fost comise și comportamentul celor doi inculpați pe parcursul anchetei.
„Judecătorul reține că, la acest moment, pericolul pe care lăsarea inculpaților în libertate l-ar fi prezentat pentru ordinea publică, la momentul dispunerii măsurii arestării preventive, s-a diminuat considerabil, astfel că prelungirea măsurii arestării preventive nu mai apare ca necesară pentru protejarea acestei valori sociale”, se arată în motivarea instanței.
Magistratul subliniază că, deși acuzațiile sunt grave, acestea nu justifică automat menținerea unei măsuri privative de libertate. Instanța a avut în vedere și faptul că presupusele infracțiuni au fost comise cu mai mulți ani în urmă, iar anchetatorii nu au prezentat indicii că activitatea infracțională ar fi continuat după ianuarie 2022.
„Din probele administrate nu reies elemente de natură a forma convingerea judecătorului că lăsarea în libertate a inculpaților, la acest moment, ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică”, se mai arată în document.
Totodată, judecătorul a constatat că cei doi inculpați nu au încercat să se sustragă urmăririi penale și nici să influențeze administrarea probelor.
„Aceștia nu s-au sustras urmăririi penale, nu au încercat în vreun fel să influențeze probațiunea în cauză și nu există niciun fel de date că ar efectua demersuri în acest sens”, se precizează în motivare.
Noile acuzații împotriva lui Călin Georgescu, respinse ca argument pentru prelungirea arestării
Procurorii DIICOT au invocat, pentru prelungirea arestării preventive, și existența unui nou dosar penal în care Călin Georgescu este cercetat pentru infracțiuni informatice.
Potrivit anchetatorilor, pe 26 septembrie 2026, Georgescu i-ar fi cerut lui Vlad-Alin Zamfir să verifice locuința sa din Mogoșoaia pentru a identifica eventuale dispozitive de înregistrare audio-video instalate de autorități.
Verificarea ar fi avut loc la cinci zile după o percheziție domiciliară efectuată de DIICOT.
Procurorii au susținut că această activitate ar fi urmărit inclusiv alterarea datelor informatice sau perturbarea echipamentelor folosite pentru supravegherea tehnică.
În noul dosar, Georgescu este cercetat pentru instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și instigare la tentative de alterare a integrității datelor informatice și de perturbare a funcționării sistemelor informatice.
Judecătorul a apreciat însă că acuzațiile nu sunt susținute de materialul probator prezentat în cadrul procedurii de prelungire a arestării preventive.
„Judecătorul de drepturi și libertăți reține că în dosarul cauzei nu există minime elemente de fapt din care să rezulte comiterea de către inculpat a infracțiunilor menționate”, se arată în motivarea instanței.
Mai mult, magistratul consideră că simpla verificare a locuinței pentru identificarea unor dispozitive de înregistrare nu poate fi încadrată în infracțiunile informatice invocate de procurori.
„Presupusa conduită infracțională a inculpatului nu se circumscrie elementului material al niciuneia dintre infracțiunile indicate de procuror, neexistând nicio probă în sensul că inculpatul ar fi intenționat să determine o altă persoană să efectueze operațiuni cu dispozitive sau programe informatice, să altereze integritatea datelor informatice sau să perturbe funcționarea sistemelor informatice”, se precizează în document.
Instanța: Acuzațiile privind distrugerea probelor sunt „simple supoziții”
Judecătorul a analizat și argumentul DIICOT potrivit căruia verificarea locuinței ar fi reprezentat o încercare de identificare și distrugere a mijloacelor de supraveghere instalate de anchetatori.
În motivare, instanța arată că procurorii nu au prezentat probe care să demonstreze o asemenea intenție.
„Conduita anterior analizată nu poate fi apreciată nici ca o încercare a inculpatului de a influența un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau de a distruge, altera, ascunde ori sustrage mijloace materiale de probă sau de a determina o altă persoană să aibă un astfel de comportament”, se arată în motivarea instanței.
Judecătorul explică faptul că presupusa intenție de distrugere a probelor nu este demonstrată de materialul prezentat de anchetatori.
„Presupusa intenție de alterare sau distrugere a unor mijloace de probă sau de instigare la aceste fapte nu este susținută de materialul probator indicat de procuror, situându-se doar la nivelul unor simple supoziții ale organului de urmărire penală”, se precizează în document.
Prin urmare, instanța a concluzionat că noile acuzații nu reprezintă un temei suficient pentru prelungirea arestării preventive a lui Călin Georgescu.
Cum ar fi funcționat schema de înșelăciune de peste un milion de euro
În dosarul principal, Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt acuzați că, împreună cu Massimiliano Arena, ar fi constituit în septembrie 2021 un grup infracțional organizat. Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi urmărit obținerea unor sume de bani prin inducerea în eroare a unor oameni de afaceri români, cărora le-ar fi fost promis accesul la finanțări bancare din străinătate.
Într-unul dintre cazurile investigate, Răzvan-Liviu Leu, reprezentant al societății Real Concrete Land SRL, ar fi fost convins că poate obține o finanțare de șase milioane de euro prin intermediul unei instituții financiare prezentate drept Wealth Bank.
Pentru accesarea creditului, acesta ar fi transferat 2.500 de euro și un milion de euro în decembrie 2021.
Ulterior, după ce i s-ar fi promis majorarea finanțării la 15 milioane de euro, ar fi transferat încă 100.000 de euro, în ianuarie 2022.
În total, transferurile menționate în motivare depășesc 1,1 milioane de euro.
Potrivit documentului, banii ar fi ajuns într-un cont bancar diferit de cel al instituției financiare prezentate inițial persoanei vătămate.
Judecătorul a constatat că există în continuare o suspiciune rezonabilă privind presupusele fapte de înșelăciune.
„În raport de mijloacele de probă aflate la dosar, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că, la acest moment, rezultă o suspiciune rezonabilă că inculpații Georgescu și Rusen ar fi acționat în modalitatea descrisă mai sus, împreună cu numitul Arena Massimiliano”, se arată în motivarea instanței.
Cu toate acestea, magistratul a apreciat că existența suspiciunii rezonabile nu este suficientă pentru a justifica menținerea arestării preventive.
Călin Georgescu: „Sunt nevinovat”
În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Călin Georgescu a cerut respingerea solicitării DIICOT și înlocuirea arestării preventive cu o măsură mai puțin restrictivă.
Apărarea a contestat existența unui grup infracțional organizat și a susținut că verificarea locuinței lui Georgescu ar fi avut legătură cu siguranța familiei, după percheziția efectuată de anchetatori.
Avocatul a mai afirmat că persoana care a efectuat verificarea locuinței nu ar fi fost contactată direct de Georgescu.
La finalul ședinței, Călin Georgescu a susținut că este nevinovat și că dorește să își demonstreze nevinovăția.
Acesta a mai afirmat că familia sa a avut de suferit în urma anchetei și și-a exprimat încrederea în decizia instanței.
Călin Georgescu și Ionel Rusen, sub control judiciar pentru 60 de zile
Tribunalul București a decis că buna desfășurare a procesului penal poate fi asigurată printr-o măsură preventivă mai puțin restrictivă.
„Judecătorul de drepturi și libertăți reţine că privarea de libertate în continuare a inculpaților ar reprezenta o măsura disproporţionată faţă de scopul urmărit la luarea măsurilor preventive”, se arată în motivarea instanței.
Magistratul a apreciat că măsura controlului judiciar este suficientă pentru desfășurarea anchetei.
„Menținerea în continuare a acesteia față de inculpați nu se mai impune, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal fiind suficientă măsura preventivă a controlului judiciar”, se precizează în document.
Astfel, instanța a dispus înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Cei doi inculpați vor avea obligația să se prezinte în fața organelor judiciare ori de câte ori sunt chemați, să anunțe schimbarea locuinței și să respecte programul de supraveghere stabilit de poliție.
De asemenea, nu vor putea părăsi România fără aprobarea organelor judiciare și nu vor avea voie să comunice, direct sau indirect, cu ceilalți participanți la faptele cercetate, cu persoana vătămată sau cu martorii din dosar.
Instanța a dispus punerea în libertate a celor doi la data rămânerii definitive a hotărârii, dacă nu sunt reținuți sau arestați în alte cauze.
Decizia Tribunalului București din 26 octombrie 2026 poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare.
