Lăsarea în libertate a lui Călin Georgescu și a complicelui său, Ionel Rusen, ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică, spune Curtea de Apel București în motivarea deciziei de arest preventiv. Cei doi judecători care au decis cea mai dură măsură spun invocă și intenția lui Călin Georgescu de a se muta în Italia. În schimb, o judecătoare a avut o altă opinie.
Judecătorii Curții de Apel București au decis arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, pe motiv că exista un risc ca fostul candidat la alegerile prezidențiale să se sustragă urmăririi penale sau să influențeze desfășurarea anchetei. De asemenea, în motivarea instanței sunt evidențiate discuții referitoare la plecarea lui Georgescu din România, găsirea unui stat în care să ceară azil politic, precum și identificarea unei locuințe în Italia, au precizat surse politice pentru Euronews România.
Procurorii DIICOT, care au contestat măsura controlului judiciar în cazul lui Călin Georgescu, au evidențiat „greșita apreciere a primei instanțe asupra pericolului concret pentru ordinea publică, parchetul susținând că gravitatea faptelor, modalitatea și circumstanțele de comitere, întinderea în timp a activității infracționale și cuantumul prejudiciului justifică o asemenea concluzie”.
În motivarea instanței se vorbește și despre „greșita înlăturare a riscului de sustragere de la urmărirea penală, raportat la discuțiile privind stabilirea în Italia, identificarea și achiziționarea unei proprietăți în Toscana, solicitarea azilului politic și celelalte elemente de extraneitate ale cauzei”.
În document mai este precizat că persoanele cercetate în dosarul de înșelăciune au folosit mijloacele de comunicare criptate”. De asemenea, Georgescu este acuzat că ar fi „șters unele mesaje” și ar fi folosit „echipamente de bruiaj, apreciate ca elemente care susțin existența unor pregătiri în vederea sustragerii și necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal”.
De ce a fost arestat Călin Georgescu. Motivarea instanței
Mai mult, procurorii DIICOT au cerut instanței arestarea preventivă a lui Călin Georgescu din următoarele motive:
- greșita apreciere a primei instanțe cu privire la caracterul actual al pericolului pentru ordinea publică, parchetul susținând că, deși activitatea infracțională și sesizările sunt vechi, cercetările continuă, fiind dispuse inclusiv ordine europene de anchetă în vederea identificării celei de-a treia persoane pretins implicate în grupul infracțional și a audierii altor persoane;
- existența unor elemente probatorii suplimentare relevante pentru suspiciunea rezonabilă, respectiv înscrisuri și conversații privind inducerea și menținerea în eroare a persoanei vătămate, precum și date rezultate din raportul de constatare referitoare la transferul unei părți din bani în conturile actualei soții a inculpatului Rusen și lipsa unei explicații cu privire la plata sumei de 118.000 către persoana vătămată de către socrul inculpatului Georgescu;
- caracterul nefondat al criticilor referitoare la începerea urmăririi penale in rem, parchetul susținând că urmărirea penală in rem privește fapta, iar nu identitatea sau numărul persoanelor presupus implicate în săvârșirea acesteia;
- insuficiența măsurii controlului judiciar, apreciată prin raportare la scopurile prevăzute de art. 202 C.pr.pen., respectiv buna desfășurare a procesului penal, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și asigurarea prezenței inculpaților la procedurile judiciare.
„De asemenea, în dezacord cu apărarea, Completul constată că, în acest moment procesual, sunt suficiente elemente probatorii care să justifice reţinerea suspiciunii rezonabile că cei doi inculpaţi împreună cu Massimiliano Arena ar fi constituit un grup infracţional compus din trei persoane, în care Georgescu Călin este cel care inițiază și facilitează reprezentantului persoanei vătămate - Leu Răzvan-Liviu relaționarea cu Rusen Ionel, prezentat ca persoana care poate interveni și derula demersurile necesare pentru obținerea creditului, iar Massimiliano Arena, reprezentant al Wealth Bank, este indicat ca persoana care ar fi putut sprijini sau confirma procedura de creditare, ulterior reprezentantului persoanei vătămate - Leu Răzvan-Liviu, fiindu-i solicitate documente specifice pentru achitarea unor sume cu titlu de garanție, indicarea unor conturi pentru efectuarea plăților, invocarea unor reprezentanți ai pretinsei unități bancare, existența unor sume pretins blocate în cont, comunicarea unor pretinse aprobări ale creditului, urmate de încercări eşuate de restituire a garanţiei în cuantum total de 1.100.000 euro”, se arată în motivarea instanței.
Pericolul social crescut, invocat în arestarea lui Călin Georgescu
„Completul de judecată constată că măsura arestării preventive este astfel proporţională cu gravitatea acuzațiilor aduse şi, respectiv, cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în raport cu particularităţile cauzei descrise anterior, considerând că interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut, este primordial şi trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaților prin privarea acestora temporară delibertate.
De asemenea, Completul are în vedere că, prin caracterul procesual al măsurii arestării preventive, nu exprimă convingerea de vinovăţie, ci recurgerea la o măsură care să asigure normala desfăşurare a procesului penal”, susțin judecătorii.
„În raport de cele mai sus indicate, Completul de judecată reţine că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol concret pentru ordinea publică, măsura alternativă la arestarea preventivă solicitată de apărătorul ales al inculpatului Rusen Ionel –controlul judiciar - fiind insuficientă pentru a înlătura această stare de pericol, pentru aceleaşi motive arătate mai sus”, mai spun magistrații.
O judecătoare a cerut ca Georgescu să nu fie arestat
Judecătoarea Cristina Grecu a precizat că nu există suficiente indicii că Georgescu și ceilalți inculpați urmau să fugă sau să se ascundă.
„Principalul element care îi implică pe inculpați în activitatea infracțională cercetată, cu precădere pe inculpatul Rusen Ionel, îl reprezintă participarea la o serie de discuții care au avut drept consecință transferul de către persoana vătămată a sumei de 1.100.000 de euro, precum și lipsa unor clarificări cu privire la traseul ulterior al acestei sume, respectiv la tranzacțiile succesive efectuate și la destinația finală a fondurilor.
Mai departe, în opinie minoritară, apreciez că nu este îndeplinită nici cea de-a doua condiție necesară pentru luarea măsurii arestării preventive, referitoare la existența unei situații de risc dintre cele prevăzute de art. 223 alin. 1 C.p.p. În ceea ce privește, în particular, ipoteza prevăzută de art. 223 alin. 1 lit. a C.p.p, invocată de procuror în susținerea propunerii, materialul probator administrat nu relevă existența unor elemente concrete din care să rezulte că inculpații ar intenționa să fugă ori să se ascundă în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată ori că ar fi efectuat pregătiri în acest sens.
Din această perspectivă, intenția atribuită inculpatului Georgescu Călin de a achiziționa o locuință pe teritoriul Republicii Italiene, respectiv identificarea unor echipamente de bruiaj în autoturismul utilizat de acesta nu sunt apte, în sine, să fundamenteze concluzia existenței unui risc concret de sustragere de la desfășurarea procesului penal”, a menționat judecătoarea Cristina Grecu.
