Persoanele care descoperă că le-au dispărut bani din conturi în urma unor tranzacții pe care nu le-au autorizat au un argument important în relația cu băncile.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că instituțiile financiare trebuie să ramburseze sumele aferente operațiunilor neautorizate imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare, chiar dacă suspectează că titularul contului a fost grav neglijent.
Hotărârea nu înseamnă însă că orice persoană care pierde bani într-o escrocherie primește automat despăgubiri. Regula se aplică tranzacțiilor neautorizate, iar banca poate încerca ulterior să recupereze suma dacă demonstrează că utilizatorul a încălcat intenționat sau din neglijență gravă obligațiile privind protejarea datelor de securitate.
Decizia a fost pronunțată la 15 octombrie 2026, în cauza C-70/25, Tukowiecka, pornită de la cazul unei femei din Polonia care a pierdut aproximativ 700 de euro după ce a accesat un link fals, care imita pagina băncii sale. După ce a introdus datele de autentificare, un escroc a reușit să transfere banii din cont. Banca a refuzat să îi restituie suma, invocând neglijența clientei.
CJUE a stabilit că simpla suspiciune de neglijență gravă nu îi permite băncii să refuze rambursarea imediată. Instituția financiară poate cere ulterior recuperarea prejudiciului, dar trebuie să dovedească neglijența clientului. Excepția de la rambursarea imediată apare atunci când banca are motive rezonabile să suspecteze că titularul contului a comis el însuși o fraudă și comunică în scris aceste motive autorității naționale competente.
Banca trebuie să restituie banii, apoi poate cere recuperarea lor
Hotărârea clarifică diferența dintre momentul în care clientul trebuie să primească banii înapoi și stabilirea responsabilității finale pentru pierderea suferită.
„Ca bancă, ești obligată să îmi dai banii în ziua lucrătoare următoare, după ce eu am făcut plângerea, urmând ca, dacă este vorba de o neglijență gravă, tu, ca bancă, să mergi în instanță să îmi ceri banii mie”, explică avocatul Marius Stanciu.
Cu alte cuvinte, banca nu poate transfera automat asupra clientului întreaga responsabilitate și nu poate amâna rambursarea doar pentru că apreciază că acesta nu și-a protejat suficient datele bancare. Dacă vrea să recupereze ulterior suma, trebuie să își susțină acuzațiile cu probe.
Directiva europeană privind serviciile de plată, transpusă în România prin Legea nr. 209/2019, prevede deja obligația rambursării imediate sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Noua hotărâre a CJUE clarifică modul în care trebuie aplicată această regulă atunci când banca invocă neglijența gravă a clientului.
Când poate fi considerat clientul grav neglijent
Nu orice greșeală făcută de un client în timpul unei tentative de fraudă înseamnă automat neglijență gravă. Evaluarea depinde de circumstanțele fiecărui caz și de probele existente.
Un exemplu de comportament care poate ridica probleme este păstrarea codului PIN alături de card, într-un mod care îl face ușor accesibil unei persoane care fură portofelul.
„Oamenii care aveau pe cardul lor, lipit cu un sticker, PIN-ul bancar, le era furat cardul și se făceau plățile. Aceea este o neglijență gravă, când scrii PIN-ul chiar pe card”, explică Marius Stanciu.
Chiar și în asemenea situații, însă, potrivit interpretării CJUE, banca nu poate refuza pur și simplu rambursarea inițială invocând neglijența. Poate încerca ulterior să recupereze banii, dacă demonstrează că sunt îndeplinite condițiile legale.
Este importantă și diferența dintre o tranzacție neautorizată și una pe care clientul a aprobat-o el însuși după ce a fost manipulat de escroci. Dacă titularul contului a autorizat efectiv transferul, cazul poate intra sub incidența altor reguli, iar rambursarea nu este garantată prin această hotărâre.
Ce trebuie să facă imediat persoanele care descoperă că au fost victimele unei fraude
Primul pas este contactarea imediată a băncii, pentru blocarea cardului sau a accesului la cont și contestarea tranzacțiilor suspecte. În anumite situații, banca poate lua legătura și cu instituția financiară în care au ajuns banii, pentru a încerca blocarea sumelor transferate.
„Sunăm la bancă, pentru că banca poate bloca conturile, poate bloca chiar și conturile în care s-au transferat banii, printr-o discuție cu cealaltă bancă, și mergem la poliție”, recomandă avocatul.
Victimele trebuie să anunțe banca fără întârziere și să depună o plângere la poliție. Este important să păstreze mesajele, apelurile și orice alte dovezi care pot ajuta la reconstituirea modului în care s-a produs frauda.
Legea prevede un termen de maximum 13 luni de la data debitării contului pentru notificarea operațiunilor neautorizate, însă recomandarea este ca incidentul să fie semnalat imediat.
„Trebuie să anunț banca de îndată, cum spune textul de lege, pentru că eu am un termen de 13 luni în care pot descoperi această fraudă”, explică Marius Stanciu.
Cum pot fi evitate escrocheriile telefonice
În paralel cu drepturile pe care le au clienții în relația cu băncile, prevenția rămâne esențială. Escrocii se prezintă frecvent drept angajați ai unor instituții financiare sau ai unor autorități și invocă presupuse probleme urgente cu conturile victimelor.
„Nu trebuie să credem asemenea telefoane”, avertizează avocatul.
Un semnal important de alarmă este solicitarea unor date personale, a codurilor de autentificare sau efectuarea unor transferuri pentru așa-zisa protejare a banilor.
„Niciodată nimeni de la bancă nu ne va cere date personale, nu ne va cere să facem nicio plată”, subliniază Marius Stanciu.
În România, fraudele și tentativele de fraudă raportate au crescut puternic. Potrivit raportului anual al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, în 2025 au fost înregistrate 3.937 de astfel de incidente, față de 2.061 în 2024, o creștere de 91%.
Și compromiterea conturilor a luat amploare: numărul incidentelor a urcat de la 248 în 2024 la 1.125 în 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 353%.
Hotărârea CJUE oferă victimelor un argument juridic important atunci când băncile refuză rambursarea unor tranzacții neautorizate invocând neglijența clienților. Pentru recuperarea banilor, însă, este esențial ca persoanele păgubite să anunțe rapid banca, să conteste operațiunile și să păstreze dovezile fraudei.
