Consiliul General al Municipiului București a aprobat, marți, acordul de înfrățire dintre Capitala României și Kiev, proiectul fiind votat cu 43 de voturi „pentru”.
Primarul general Ciprian Ciucu a explicat că unul dintre obiectivele imediate ale înțelegerii este sprijinirea populației ucrainene, inclusiv prin trimiterea unor generatoare care să ajute la depășirea problemelor provocate de lipsa electricității și a încălzirii.
Edilul a susținut că parteneriatul nu trebuie privit doar ca un gest simbolic, ci și ca un instrument care poate permite Bucureștiului să ofere sprijin concret capitalei ucrainene, afectată de război și de bombardamente.
„Nu trebuie să ne înfrățim doar cu orașe la al căror statut aspirăm. Vrem să ne înfrățim și cu orașe care sunt în nevoie”, a declarat Ciprian Ciucu în ședința Consiliului General.
Generatoare pentru Kiev, unul dintre obiectivele imediate
Primarul general a afirmat că acordul ar putea facilita trimiterea către Kiev a câtorva generatoare, necesare în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii afectează alimentarea cu energie și posibilitatea încălzirii locuințelor.
Ciucu a explicat că înfrățirea oferă un cadru administrativ pentru justificarea unor astfel de cheltuieli în fața Curții de Conturi. Edilul a subliniat că sprijinul este motivat în primul rând de situația dificilă în care se află populația ucraineană.
Primarul Capitalei a vorbit și despre perspectiva relațiilor dintre cele două orașe după încheierea războiului, în contextul viitoarei reconstrucții a Ucrainei. Acesta a spus că și-ar dori ca firmele românești să participe la proiectele de refacere a țării, însă a precizat că ajutorul oferit acum nu ar trebui condiționat de eventuale beneficii economice.
„Peste generații se va ține minte gestul nostru”, a afirmat Ciprian Ciucu.
Ce prevede acordul de înfrățire dintre București și Kiev
Protocolul stabilește un cadru de cooperare între cele două administrații locale în mai multe domenii de interes comun. Printre acestea se numără cultura, educația, arta, știința, infrastructura, investițiile, sportul, turismul, asistența socială și protecția mediului.
Documentul prevede schimburi de experiență și de bune practici între cele două municipalități, inclusiv în domenii precum urbanismul, transportul public, circulația rutieră, iluminatul stradal, salubrizarea și serviciile de apă și canalizare.
De asemenea, Bucureștiul și Kievul vor putea promova proiecte comune de dezvoltare economică și socială, finanțate din resurse proprii sau prin accesarea unor fonduri europene. Acordul urmărește și încurajarea activităților economice comune și a schimburilor între instituții și comunități.
Pentru coordonarea colaborării, fiecare municipalitate va desemna un responsabil care va urmări aplicarea înțelegerii și va contribui la stabilirea unor acțiuni concrete. La finalul fiecărui an, cele două părți vor stabili programul de cooperare pentru anul următor.
Protocolul prevede, totodată, că Bucureștiul și Kievul vor depune eforturi pentru a-și acorda sprijin reciproc în situații de criză, inclusiv prin asistență umanitară, politică și economică.
Discuții și poziții diferite în Consiliul General
În timpul dezbaterilor, consilierul general USR Dragoș Radu a susținut că înfrățirea reprezintă un angajament față de locuitorii Kievului și o bază pentru cooperarea dintre cele două capitale, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei.
În schimb, consilierul AUR Ovidiu Zară a criticat intenția de a sprijini Ucraina, invocând dificultățile financiare ale unor persoane vulnerabile din București. Un alt consilier AUR, Dragoș Geamănă, i-a cerut primarului general să abordeze, în discuțiile cu administrația de la Kiev, și situația drepturilor minorității românești din Ucraina.
Consilierul general PNL Andrei Badiu a apărat proiectul, afirmând că înfrățirea poate îmbunătăți relațiile dintre cele două țări și poate crea un nou canal de comunicare între administrațiile locale.
Prin aprobarea acordului, Bucureștiul și Kievul fac un pas spre formalizarea unei relații de cooperare care vizează atât sprijinul în contextul războiului, cât și proiecte comune pe termen lung.
