Produsele și serviciile software rusești vor rămâne interzise în instituțiile publice din România pentru încă 10 ani. Măsura, introdusă după declanșarea războiului din Ucraina, ar urma să fie prelungită până la sfârșitul anului 2035. Proiectul de lege așteaptă votul deputaților.
Software-ul rusesc, considerat în continuare un risc pentru securitatea instituțiilor publice
În România, interdicția privind achiziționarea și utilizarea produselor software dezvoltate de companii rusești este în vigoare de peste trei ani. Măsura a fost adoptată de Parlament după declanșarea invaziei ruse în Ucraina și vizează inclusiv programele antivirus Kaspersky, considerate un potențial risc pentru securitatea cibernetică a instituțiilor publice.
Inițiatorii liberali ai legii susțin că riscurile de securitate nu doar că persistă, ci s-au accentuat în ultimii ani. Din acest motiv, aceștia propun prelungirea interdicției până la sfârșitul anului 2035.
Cu toate acestea, aplicarea legii continuă să ridice probleme, deși încălcarea interdicției poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 50.000 și 200.000 de lei. În ultimii trei ani, peste 80 de instituții publice din România au achiziționat, prin licitații, produse Kaspersky, încălcând astfel prevederile legale și expunându-se unor potențiale vulnerabilități cibernetice.
Potrivit surselor Euronews, situația s-a agravat în acest an, în urma unor dezvăluiri apărute în luna septembrie, în cadrul unor investigații desfășurate de procurorii americani. Acestea au arătat că mai multe state europene, inclusiv România, au achiziționat licențe software de la compania americană Oxygen, pentru un program destinat extragerii datelor din telefoanele mobile.
Ulterior, s-a descoperit că firma are acționariat rusesc, iar software-ul comercializat este dezvoltat în Rusia.
Printre instituțiile românești care au achiziționat acest program se numără DNA, DIICOT și Comandamentul Apărării Cibernetice din cadrul MaPN. În urma dezvăluirilor, instituțiile au fost nevoite să rezilieze contractele încheiate cu furnizorul.
Aceste cazuri evidențiază dificultățile autorităților române de a împiedica pătrunderea pe piața instituțiilor publice a produselor software dezvoltate în Rusia, în ciuda restricțiilor legislative aflate în vigoare.
